O lună de la declanşarea crizei francului elveţian: Românii plătesc rate mai mari, statul bâjbâie după soluţii. SONDAJ: cine este vinovat pentru situaţia datornicilor
0
În perioada scursă de la aprecierea semnificativă a francului elveţian, parlamentarii mai mult au simulat identificarea unor soluţii, guvernanţii vor să extindă o schemă fiscală care nu a funcţionat niciodată, iar băncile încearcă să-şi consoleze clienţii cu mici facilităţi temporare. În tot acest timp, românii împrumutaţi în franci plătesc rate mult mai mari.
A trecut o lună de la declanşarea crizei francului, perioadă în care moneda elveţiană s-a apreciat cu 12% faţă de leu, afectând direct peste 75.000 de români cu credite în această valută, însă problema nu pare să-şi găsească prea curând o rezolvare.
La jumătatea lunii ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la pragul minim de 1,2 franci/euro deoarece costul menţinerii acestuia ar fi fost prea mare, însă decizia avea să deschidă o Cutie a Pandorei. Francul elveţian (CHF) s-a apreciat semnificativ în raport cu euro şi, implicit, şi cu leul încă din prima zi. De atunci, francul a urcat cu 12% faţă de leu, dar cursul de schimb a cunoscut chiar şi o creştere cu peste 22%, când moneda elveţiană a fost cotată, la 23 ianuarie, la 4,5817 lei.
Datornicul a devenit protestatar
Direct afectaţi de scumpirea francului elveţian sunt cei 75.412 români care au credite în valuta exotică, în cea mai mare parte imobiliare, contractate în anii 2007-2008, când cursul de schimb se situa la 1,8-2 lei/franc. Aceştia au resimţit o creştere semnificativă a ratei lunare pe care o au de achitat băncii. Să luăm exemplul unui datornic care are de achitat o rată lunară de 800 de franci elveţieni, cu data scadentă ziua de 21 a fiecărei luni. Dacă acesta a scos din portofel în luna decembrie 2.970 de lei pentru a-şi achita rata, o lună mai târziu a cheltuit în acelaşi scop 3.605 lei, cu 635 de lei mai mult.
Românii loviţi de scumpirea francului, afectaţi oricum de dublarea ratei în ultimii ani, s-au mobilizat rapid, au constituit pe Facebook „Grupul Clienţilor cu Credite în CHF“, cu 22.800 de membri, şi au pus la cale mitinguri şi proteste prin care să blocheze activitatea băncilor.
În ultima lună, câteva mii de români cu credite în franci au ieşit în stradă, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară, cerând autorităţilor să intervină de urgenţă în criza generată de aprecierea monedei elveţiene. Protestatarii au cerut ca băncile să le convertească în lei creditele în valută, la cursul din ziua încheierii contractelor plus o marjă de maximum 20%. Protestatarii au afişat bannere şi pancarte cu sloganuri precum „Isărescu dictator, avocatul băncilor!“, „BNR reglementează doar cum băncile dictează!“, „Vrem soluţii reale. Stop minciunilor electorale!“, „Pe NOI când ne ajutaţi? / Vrem şi bancheri arestaţi!“ sau „Banca Nesimţirii Ruşinoase (BNR)“. Datornicii protestatari susţin că au nevoie de o soluţie legislativă pentru această problemă şi că nu poate exista o negociere individuală cu banca.
De asemenea, datornicii în franci au vizat, ca formă de protest, blocarea activităţii băncilor, la ghişee, prin plata ratei în monezi sau bănuţ cu bănuţ, în aşa fel încât pentru fiecare leu achitat trebuie întocmite formalităţi separate de înregistrare şi echivalarea cu valuta străină. Unele bănci au reacţionat la aceste forme de protest şi au limitat numărul de tranzacţii la maximum 5 pe zi sau au deschis ghişee special dedicate pentru aceşti clienţi, însă s-a ajuns şi în situaţia în care un conflict declanşat a fost aplanat cu intervenţia Poliţiei.
Variante în lucru, nicio soluţie
Reprezentanţii Guvernului au fost primii care s-au arătat preocupaţi de soarta românilor cu credite în franci elveţieni, deşi strădania lor de a găsi o soluţie nu a dat încă roade. La doar o zi de la declanşarea crizei francului, premierul Victor Ponta i-a cerut lui Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, să discute cu oficialii Băncii Naţionale a României şi să găsească soluţii pentru cei afectaţi. „I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri“, a spus Ponta, la 16 ianuarie.
Concomitent, deputaţii din Comisia de Buget-Finanţe s-au reunit în şedinţe speciale pentru a găsi soluţii. La şedinţe au participat reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României (BNR), ai băncilor comerciale, ai clienţilor, ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi ai Ministerului Finanţelor.
Clienţii au propus conversia împrumuturilor la cursul istoric plus 20%, ANPC – împărţirea riscurilor şi implicit a costurilor între client şi bancă, iar instituţiile de credit au venit cu soluţii temporare şi au cerut clienţilor să se adreseze funcţionarilor din agenţii pentru găsirea unor soluţii.
Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, a susţinut că nu se opune propunerii făcute de asociaţiile de clienţi privind conversia creditelor în franci în lei plus 20% şi a propus extinderea „Electoratei“ – schema fiscală de restructurare a creditelor pentru ca mai mulţi dintre românii aflaţi în dificultate să poată beneficia de ea. De menţionat că niciun datornic nu a apelat până acum la această schemă fiscală, intrată în vigoare la jumătatea anului trecut.
Săptămâna trecut, Vâlcov a spus că lucrează împreună cu băncile comerciale care au acordat credite în franci elveţieni la o soluţie nouă pentru problemele debitorilor cu astfel de împrumuturi generate de aprecierea puternică a monedei elveţiene. „Lucrăm la un produs nou“, a declarat marţi Vâlcov, fără a prezenta detalii despre varianta în lucru.
Reprezentanţii Băncii Naţionale au respins categoric orice intervenţie asupra contractelor de credit şi au recomandat datornicilor negocierea individuală cu banca pentru reducerea costurilor.
Mai mult, guvernatorul Mugur Isărescu a susţinut o prezentare în faţa comisiei de specialitate din Parlament arătând că cei 75.412 români cu credite în franci elveţieni reprezintă doar 2,1% din totalul populaţiei împrumutate şi că o conversie a acestor împrumuturi la cursul de la data semnării contractelor plus 20% ar produce băncilor o pierdere de 4,5 miliarde de lei. Isărescu a mai spus că „trebuie să aşteptăm stabilizarea situaţiei“ şi că „mi se pare periculos să se vină cu o lege care să intervină în 70.000 de contracte de credit“.
Aşadar, a trecut o lună de când cursul leu/franc a crescut semnificativ, timp în care românii împrumutaţi în valuta exotică au plătit rate mult mai mari, iar situaţia nu pare să se schimbe prea curând, de vreme ce francul s-a aşezat cuminte în jurul valorii de 4,2 lei, iar toate variantele de soluţii ale autorităţilor sunt încă în analiză.
Băncile vin cu soluţii temporare
Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Piraeus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.
Datele nu sunt relevante în cazul OTP Bank întrucât banca a externalizat aproape întreg portofoliul de credite în franci elveţieni către un vehicul special, înregistrat în Olanda. Pentru creditele externalizate, banca realizează în prezent doar serviciul de colectare a creanţelor.
Pentru a nu se trezi cu o explozie a restanţelor, dar şi pentru a câştiga capital de imagine, băncile care au acordat credite în franci elveţieni au venit, rând pe rând, cu soluţii pentru clienţii lor. Unele au redus dobânda prin actualizarea în avans a dobânzii variabile (Raiffeisen Bank, Piraeus Bank, Banca Românească), unele au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale (OTP Bank, Millennium Bank) sau altele au fixat cursul de schimb (Volksbank – 3,8 lei/franc). Măsurile sunt însă temporare. Băncile recomandă clienţilor afectaţi de scumpirea francului să se adreseze angajaţilor din agenţii pentru soluţii individuale.
Falimentul personal, scos dintr-un sertar şi mutat în altul
Criza francului elveţian a readus în atenţie şi legea insolvenţei persoanelor fizice (sau falimentul personal). În ultimii cinci ani, în Parlament au fost depuse patru proiecte privind falimentul personal, însă niciunul dintre acestea nu s-a concretizat.
Acum, acestea au fost scoase de la sertar, discutate într-o şedinţă a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, apoi transmise spre o analiză mai atentă unei subcomisii formate special în acest scop. BNR a insistat că o lege a falimentului personal nu poate fi elaborată fără un studiu impact.
Falimentul personal ar putea aduce în insanţe până în 25.000 de noi procese şi nu milioane de dosare, cum s-a vehiculat, apreciază experţii în insolvenţă şi executorii, pornind de la cazurile de executări silite şi experienţa din alte state, dar şi în acest caz va fi nevoie de fonduri bugetare
Un român din trei crede că băncile sunt vinovate pentru situaţia datornicilor în franci
Aproape o treime din români consideră că băncile care au acordat credite în franci elveţieni sunt principalul responsabil pentru situaţia dificilă în care se află acum cei care s-au împrumutat în această valută, potrivit studiului realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“.
Cercetarea a fost efectuată în perioada 5-10 februarie, pe un eşantion de 1.065 de persoane, considerat reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Criza francului elveţian şi situaţia românilor cu credite în franci elveţieni au avut un impact puternic asupra opiniei publice, determinând păreri foarte împărţite atât în ceea ce priveşte vinovăţiile, cât şi soluţiile de rezolvare, arată autorii sondajului INSCOP Research.
Astfel, mai bine de un sfert din respondenţi (26,5%) cred că responsabilitatea pentru situaţia dificilă în care se află acum românii care au de plătit rate la creditele în franci elveţieni aparţine chiar celor care s-au împrumutat. De asemenea, 15,9% din respondenţi susţin că principalul responsabil este Banca Naţională a Elveţiei, care a renunţat la pragul de 1,2 franci pentru un euro, în timp ce 12,4% din aceştia susţin că responsabilitatea revine Băncii Naţionale a României (BNR).
Trebuie subliniat faptul că BNR nu poate influenţa cursul leu/franc elveţian, acesta diind calculat în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţia euro/franc elveţian. Creşterea cursului leu/franc este explicată de aprecierea semnificativă a monedei elveţiene în raport cu euro.
Costurile trebuie împărţite între bancă şi datornic
Peste o treime din respondenţi (37%) consideră că ratele mai mari la creditele în franci elveţieni ar trebui suportate atât de persoanele care s-au împrumutat, cât şi de băncile care au acordat astfel de finanţări.
Aproape un sfert din participanţii la studiu (24,1%) sunt de părere că aceste costuri suplimentare generate de aprecierea francului elveţian în raport cu leul ar trebui să fie suportate exclusiv de românii care au contractat credite în moneda exotică, în timp ce 21,9% susţin că ratele mai mari trebuie suportate de băncile comerciale care au acordat aceste împrumuturi.
Doar 4,1% din respondenţi cred că majorarea ratelor la creditele în franci ar trebui suportată de către stat, din bani publici, în timp ce 12,9% din participanţii la studiu nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Statul vrea să intervină în sprijinul celor afectaţi de aprecierea francului în raport cu leul prin extinderea şi îmbunătăţirea „Electoratei“ – schemă fiscală pentru restructurarea creditelor, care se aplică pesoanelor cu venituri sub un anumit nivel prin reducerea ratei.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
