Se triplează salariile pentru marii demnitari. Cât câştigă omologii lor din alte state

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a anunţat majorarea salariilor pentru demnitari începând cu luna august, indemnizaţiile crescând de trei ori pentru preşedinte, premier şi şefii celor două Camere parlamentare. În total, 48 de categorii urmează să încaseze de la stat sume substanţial mai mari.

Guvernul a decis majorarea, începând cu luna august, a salariilor pentru 48 de categorii de demnitari de rang înalt, de la preşedinte, premier şi miniştri până la preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau şefii serviciilor de informaţii. În cele mai multe cazuri, majorarea înseamnă, de fapt, o triplare a sumelor pe care aceştia le încasează în prezent.

Astfel, indemnizaţiile preşedintelui, premierului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare vor fi majorate la 21.540 de lei brut (15.108 de lei net), remuneraţie acordată şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Salarizarea vicepremierului este fixată la 20.000 de lei brut (14.024 de lei net), în vreme ce miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, vor primi o indemnizaţie lunară de 19.055 de lei brut (13.365 de lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru. 

image

În prezent, preşedintele Klaus Iohannis încasează lunar aproximativ 6.500 de lei, premierul Victor Ponta  - circa 6.200 de lei, ca şi preşedinţii celor două Camere. Un ministru primeşte lunar o indemnizaţie de 5.300 de lei. 

Justificările Guvernului

Premierul interimar Gabriel Oprea, cel care a anunţat decizia la finalul şedinţei de Guvern de ieri, a afirmat că „îşi asumă“ atât corectitudinea, cât şi oportunitatea acestei măsuri.

„Nu ne putem preface că este normal ca un preşedinte de ţară europeană să primească la finalul de lună 1.500 de euro. După cum ştiţi, ani de zile salariul preşedintelui României a fost mai mic decât salariile unor funcţionari de rang secund din alte instituţii. Mai mult, am avut foarte mulţi miniştri cu remuneraţii mai micăi decât subalternii lor. Această anomalie trebuie să ia sfârşit şi asta face această Ordonanţă de Guvern adoptată“, a afirmat el. Oficialul a mai spus că este „firească şi posibilă o astfel de măsură de de creştere a salariilor atâta timp cât ea este corelată cu creşterea economică înregistrată în acest an prin măsurile pe care le-a luat Guvernul României“.

De asemenea, el a făcut o corelaţie între această măsură şi lupta împotriva corupţiei. „Peste tot în lume salariile mici în sistemul public generază corupţie şi incompetenţă, nu spun că le justifică, ci doar că sunt o cauză majoră a acestor fenomene. (...)Suntem perfect conştienţi că îmbunătăţirea actului administrativ implică mai multe aspecte decât remuneraţia lunară a celor din sistem“, a afirmat Gabriel Oprea. El a mai arătat că salarizarea din justiţie este peste media altor instituţii publice, iar modul bun în care funcţionează justiţia se datorează inclusiv remuneraţiei procurorilor şi judecătorilor. 

Preşedintele Klaus Iohannis apreciază că măsura este „înţeleaptă, cu bătaie lungă“. „Eu cred că putem să încadrăm această intenţie la categoria prevenirea corupţiei“, a declarat Iohannis.

Preambul la legea salarizării unitare

Majorarea salariilor demnitarilor de rang înalt vine în contextul în care Rovana Plumb, ministrul Muncii, a anunţat recent că noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar va fi definitivată până la sfârşitul lunii septembrie şi că va cuprinde un salariu minim brut de 1.200 de lei şi un salariu maxim brut de 18 ori mai mare, adică 21.600 de lei.

Plumb a afirmat că Legea salarizării în sectorul bugetar este o prioritate pentru Guvern în perioada următoare şi că va demara discuţiile cu partenerii sociali, respectiv sindicate şi patronate.

„Vreau să fac cunoscut în mod oficial faptul că, până la finalul acestui an, vom avea creşteri de salarii în tot sistemul public. Există un proiect pregătit de Ministerul Muncii care în cel mai scurt timp va deveni lege, astfel încât fiecare angajat la stat să primească un salariu corect, în raport cu munca şi responsabilităţile sale“, a precizat ieri Gabriel Oprea.

„Măsură bună, moment prost“

Nici economiştii, nici sindicaliştii nu văd, însă, această măsură cu ochi buni. Profesorul de economie Mircea Coşea spune că Guvernul ia prea multe măsuri „de reparare“, cu caracter populist, precum dublarea alocaţiilor pentru copii, pensii speciale sau majorări de salarii, şi că s-ar putea trezi că nu mai are bani pentru reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 19% din 2016, aşa cum prevede Codul Fiscal proaspăt adoptat. „Este o măsură necesară luată într-un moment prost. Este necesară pentru că demnitarii trebuie să aibă o salarizare reprezentativă pentru România, pentru locul ei în Uniunea Europeană. Dar în acest moment se iau prea multe măsuri «de reparare», cu caracter electoral, populist. Suntem într-o situaţie de incertitudine: avem problemele cu Grecia, nu ştim dacă vom avea o recoltă bună, impactul Codului Fiscal... Odată creat precedentul, vor veni la Guvern şi alte categorii să ceară majorări salariale“, a declarat Coşea, pentru „Adevărul“.

De asemenea, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat că majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari arată dezinteresul pentru oamenii de rând şi lipsa de moralitate a guvernanţilor, care ar trebui să demisioneze. În opinia sa, ar trebui intentat un proces de abuz în funcţie, având în vedere incorectitudinea faţă de cetăţenii care muncesc din greu în fiecare zi doar pentru a supravieţui. Hossu a mai spus că atunci când salariul minim pe economie va fi de 2.100 de lei, preşedintele şi premierul pot avea indemnizaţii de 21.000 de lei.

Cât câştigă miniştrii din alte ţări

Şefii de stat, premierii şi miniştrii altor state câştigă mult mai mult decât demnitarii români, chiar şi în urma creşterii indemnizaţiilor. În Franţa, preşedintele şi premierul au, din 2012, salariile reduse cu 30%. Astfel, în loc de 21.194 de euro brut, ei câştigă acum 14.836 de euro pe lună. De asemenea, miniştrilor le-a fost micşorat atunci salariul de la 13.423 de euro la 9.396 de euro brut. 

În Germania, cancelarul Angela Merkel câştigă anual 216.000 de euro, ceea ce înseamnă 18.000 de euro pe lună. În 2012, salariul membrilor Cabinetului german a crescut pentru prima oară în zece ani, când salariul cancelarului a crescut de la 16.152 de euro pe lună la 17.016 euro. Suma nu include o alocaţie specială de 1.022 de euro. Miniştrii au primit şi ei atunci în plus 750 de euro, salariul ajungând astfel la 13.795 de euro pe lună.

În Marea Britanie, primul-ministru David Cameron încasează anual 142.500 de lire sterline. Suma este compusă dintr-un pachet de 67.060 de lire sterline pe care îl primesc toţi parlamentarii, restul fiind supliment pentru funcţia de premier. După ce se aplică taxele şi contribuţiile la pensii şi asigurări, Cameron rămâne „în mână“cu 81.350 de lire. În 2010, membrii Cabinetului au avut salariul tăiat de la 141.647 de lire sterline la 134.565 de lire anual.

Mai aproape de noi, premierul maghiar Viktor Orban câştigă echivalentul a 61.300 de euro pe an, adică puţin peste 5.100 de euro lunar, potrivit Paywizard.org.

În schimb, deşi are în grijă a doua mare economie a lumii, Xi Jinping, preşedintele Chinei, are un salariu anual de doar 22.000 de dolari americani pe an, ceea ce însemană 1.833 dolari pe lună. În India, premierul Narendra Modi câştigă 1,9 milioane de rupii pe an, ceea ce înseamnă 30.300 de dolari pe an.

În Rusia, preşedintele Vladimir Putin şi-a tăiat salariul cu 10% în luna martie a acestui an, astfel că acum încasează 8,2 milioane de ruble anual, echivalentul a 136.000 de dolari pe an (11.330 de dolari în fiecare lună).

Preşedintele american Barack Obama primeşte anual un pachet salarial în valoare de 400.000 de dolari, adică peste 33.300 de dolari pe lună. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite