Soluţia pentru românii care nu îşi mai pot plăti datoriile în criză
0
Românii care nu-şi mai pot plăti datoriile în plină criză pot apela la procedura de faliment personal, reglementată în ţara noastră în urmă cu doi ani.
Situaţia financiară deja precară a multor români s-a înrăutăţit din cauza crizei generate de pandemia de coronavirus. Acest lucru este ilustrat de numeroase studii publicate în ultimele luni. De exemplu, un studiu al companiei de consultanţă McKinsey arată că peste 54% dintre români consideră că situaţia lor financiară curentă este precară sau oarecum vulnerabilă şi aproape 50% au înregistrat o reducere a veniturilor şi a economiilor în ultima perioadă. Circa 85% dintre români au cumpărat doar produse care să le acopere nevoile de bază, care ţin de supravieţuire, siguranţă şi sănătate, de la decretarea stării de urgenţă, arată şi un studiu realizat de Aegon România. Totodată, 35% dintre români nu au deloc economii, potrivit unui studiu ING.
În plus, mulţi români şi-au amânat ratele la bănci, după ce Guvernul a permis acest lucru, printr-o legislaţie special creată pentru această perioadă de criză, iar reînceperea plăţilor poate reprezenta un şoc financiar, mai ales pentru cei care au rămas fără loc de muncă sau au suferit reduceri ale veniturilor între timp.
Aşadar, ultimele luni au adus o povară în plus pentru românii care se aflau deja la limita unei situaţii financiare care să le asigure traiul de zi cu zi.
În acest context, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor reaminteşte că românii care nu îşi mai pot plăti datoriile pot merge la sediile instituţiei din localitatea de domiciliu pentru a fi sfătuiţi în privinţa unei proceduri de insolvenţă personală.
Ce este insolvenţa personală şi cine poate beneficia
Insolvenţa este acea situaţie în care o persoană nu mai dispune de banii necesari pentru a-şi achita datoriile (rate bancare, impozite, restanţe la asociaţiile de proprietari) şi înregistrează întârzieri de plată mai mari de 90 de zile, iar în acelaşi timp nu există vreo posibilitate rezonabilă să îşi revină financiar în următoarele 12 luni, pentru a-şi onora contractele asumate şi să ducă în acelaşi timp un trai rezonabil.
De procedura de insolvenţă personală pot beneficia persoanele care au datorii atât de mari încât valoarea lor totală depăşeşte valoarea tuturor bunurilor aflate în proprietate (cel puţin 15 salarii minime brute pe economie, respectiv 2.230 lei x 15 = 33.450 lei), precum şi persoanele care nu au alte surse de venit şi au o situaţie financiară iremediabil compromisă.
Persoana insolventă trebuie să aibă domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită, de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii, în România.
Trei tipuri de proceduri
În funcţie de situaţia personală, persoanele care nu mai pot face faţă datoriilor pot accesa trei tipuri de proceduri ale insolvenţei.
Procedura simplificată. Deschiderea procedurii de insolvenţă simplificată poate fi cerută de o persoană fizică cu datorii mai mici de 22.300 lei - echivalentul a 10 salarii minime pe economie -, ea urmând să beneficieze de ajutor de specialitate pentru a putea returna datoriile. Această formă mai simplă de intrare în insolvenţă e prevăzută pentru cei care nu au bunuri sau venituri ce pot fi vândute silit sau au peste vârsta standard de pensionare ori şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Datornicul este obligat, de la momentul intrării în insolvenţă, să plătească datoriile curent la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze comisia de insolvenţă cu privire la situaţia sa patrimonială sau dacă obţine venituri suplimentare de peste 50% din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii de intrare în insolvenţă. El trebuie să mai anunţe şi dacă dobândeşte moşteniri sau donaţii sau bunuri şi servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.
Procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Poate beneficia de declanşarea procedurilor de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor o persoană a cărei situaţie financiară nu este iremediabil compromisă. În ce priveşte valoarea-prag acceptată, aceasta este definită drept „cuantumul minim al datoriilor scadente” şi este de 15 salarii minime pe economie. Adică datornicul trebuie să datoreze minim 33.450 lei.
Până la acceptarea planului de rambursare, executările silite pe averea datornicului sunt suspendate provizoriu, pentru maxim trei luni, iar odată cu acceptarea planului toate măsurile de executare silită se suspendă, până la încheierea planului. Durata de executare a unui plan de rambursare este de maximum 5 ani, cu posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni.
Debitorul este obligat să desfăşoare, pe durata procedurii de insolvenţă, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat. În cazul în care îşi pierde locul de muncă, din motive neimputabile, trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru obţinerea unui nou loc de muncă. De asemenea, el nu poate contracta noi împrumuturi şi trebuie să informeze comisia de insolvenţă cu privire la noi venituri sau bunuri dobândite.
Procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active. La procedura insolvenţei prin lichidarea de active se ajunge dacă situaţia financiară persoanei respective este complet compromisă sau dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă. Şi de această dată, executările silite care vizează persoana fizică vor fi suspendate, însă numai după ce instanţa a admis intrarea în insolvenţă. După deschiderea procedurii, datornicul nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunurilor şi veniturilor urmăribile din averea sa. Lichidatorul procedurii va analiza care sunt datoriile persoanei fizice şi va face inventarul bunurilor sale pentru a stabili cum se vor acoperidatoriile. El poate vinde toate bunurile urmăribile ale datornicului.
Cine nu poate cere insolvenţa
Procedurile prevăzute legea falimentului personal nu sunt aplicabile unui datornic care a fost condamnat definitiv pentru evaziune fiscală, fals sau infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii.
Nu poate beneficia de procedura insolvenţei nici cel care a fost concediat în ultimii doi ani din motive ce îi sunt imputabile şi nici cel care, deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus eforturi pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzatun loc de muncă.
Sunt excluşi din lista potenţialor beneficiari şi cei care au acumulat datorii noi, ”prin cheltuieli voluptuare în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă”, cei care au determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă.
În acest din urmă caz se ia în calcul contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, a unor datorii care reprezintă cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiilor, cu excepţia obligaţiilor excluse; asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaţii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel; efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăţi preferenţiale, care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii; transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice ori juridice în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenţă; încetarea unui contract de muncă prin acordul părţilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii.
Doar 62 de români au beneficiat până acum
De la intrarea în vigoare a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, în ianuarie 2018, doar câteva zeci de români au apelat anual la procedurile prevăzute de lege pentru redresarea situaţiei financiare. Astfel, până în luna iunie acest an, doar 62 de persoane au înregistrat cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, arată datele analizate de profit.ro.
Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare a legli, peste 1.000 de persoane s-au interesat de procedurlle de insolvenţă prevăzute de lege, solicitând consiliere din partea direcţiei de specialitate a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).
La nivelul ANPC, posturile alocate direcţiei de specialitate au fost reduse periodic, iar în multe judeţe nici nu există personal local pentru comisiile de insolvenţă.
Se încarcă comentariile...
