Statul aruncă praf în ochii celor cu credite în valută

Guvernul a elaborat un proiect de lege prin care clienţii cu credite imobiliare în valută pot beneficia de conversia acestuia în lei, plus un discount de 15%, totul cu o garanţie din partea statului pentru bănci echivalentă cu 50% din valoarea noului împrumut. Măsura sprijină băncile, însă doar amăgeşte clienţii, reducând costul acestora cu ratele la nivelul din urmă cu trei luni.

Guvernul a pregătit un proiect de lege privind conversia creditelor imobiliare din valută în lei, prin care băncile vor oferi o reducere de 15%, iar statul va garanta jumătate din valoarea împrumutului. Soluţia nu îi ajută, însă, prea mult pe cei cu credite în franci elveţieni, deoarece francul a crescut cu 15% numai din decembrie până acum. Din 2007 şi până acum, valoarea francului s-a dublat.

Propunerea menţionează că pot apela la facilitate toţi cei cu credite în monedă străină, dacă acestea s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu de la momentul acordării împrumutului, iar venitul net al beneficiarului să fie de maximum 3.000 de lei pe lună. Guvernul pune la bătaie garanţii de un miliard de lei, astfel că valoarea totală a creditelor care pot beneficia de această soluţie este de două miliarde de lei dacă este folosit tot plafonul. Programul este valabil pentru un an.

Conversia creditelor în lei se efectuează la cererea beneficiarului şi cu aprobarea instituţiei de credit, fără comisioane, taxe sau alte costuri suplimentare aferente acesteia, la cursul de schimb anunţat de Banca Naţională a României (BNR) la data conversiei.

Prevederile actului normativ se aplică în cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpărarea/construirea unei locuinţe, garantat cu ipotecă asupra imobilului respectiv şi a cărui valoare rezultată în urma conversiei şi aplicării discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei.

Dobânda la credite se calculează prin ROBOR la 6 luni, plus o marjă, care nu va putea depăşi marja anterioară a băncii. Această marjă trebuie să includă toate comisioanele băncii, dar statul a prevăzut expres că aici nu trebuie să intre costurile de publicitate, prima de garantare sau penalităţile percepute. 

BNR a pregătit terenul

BNR a creat deja cadrul necesar băncilor pentru a realiza conversiile în lei fără a cere garanţii suplimentare, chiar dacă acestea nu mai acoperă creditul, prin modificarea a două regulamente. Astfel, conversia nu va fi tratată ca un credit nou, ci mai mult ca o restructurare. Potrivit Mediafax, băncile şi-au dat acordul de principiu pe proiectul de lege şi se aşteaptă şi acordul BNR. De asemenea, bancherii au afirmat că trebuie şi acceptul acţionarilor pentru implementarea proiectului.

Prea puţin pentru împrumutaţii în franci

Programul îi ajută prea puţin, însă, pe cei cu credite în franci elveţieni. Reducerea cu 15% a împrumutului presupune scăderea costurilor pentru datornicul în această valută până la echivalentul unui curs de schimb valabil în decembrie 2014, înainte de aprecierea abruptă a francului. Cei mai mulţi dintre datornicii în franci au contractat însă creditele în perioada de boom economic, 2007-2008, când valuta exotică era cotată la aproximativ 2 lei, dar chiar şi la 1,8-1,9 lei. Astfel, pentru cel care a luat creditul în acea perioadă, costul cu rata s-a dublat numai din creşterea cursului.   

Clienţii sunt nemulţumiti

Proiectul de lege privind conversia creditelor imobiliare din valută în lei ţine cont doar de interesele băncilor şi nu de situaţia reală şi de nevoile consumatorilor, consideră Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC).

"Deşi în titlu se referă la protecţia populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat expunerii la credite în valută, proiectul de lege a fost elaborat doar prin consultare cu băncile, reprezentanţii consumatorilor fiind cu desăvârşire ignoraţi. Având în vedere faptul că, în calitate de reprezentanţi ai consumatorilor, cunoaştem cel mai bine situaţia reală a acestora şi cazurile lor concrete, solicităm MFP să organizeze, în cel mai scurt timp posibil, o dezbatere publică a textului proiectului de lege, în conformitate cu prevederile Legii transparenţei decizionale nr. 52/2003, republicată. De altfel, AURSF a şi transmis către MFP, în cursul zilei de astăzi, o solicitare în acest sens", se arată într-un comunicat comun al AURSF şi GCCC.

Proiectul nu ţine cont de preţurile dinaintea crizei

Asociaţia şi grupul clienţilor cu credite în franci consideră că plafonul de 300.000 lei este total inadecvat, pentru că nu ţine cont de valoarea cu care au fost achiziţionate locuinţele înainte de criză, reamintind că într-un bloc vechi din Bucureşti o garsonieră se vindea în 2008 chiar şi cu 80.000 euro (352.000 lei la cursul de 4,4 lei/euro), iar un apartament de 3 camere ajungea şi la 160.000 euro (704.000 lei).

"Discountul de 15% care urmează să fie acordat de bănci, în condiţiile în care acestea beneficiază şi de garanţia statului în proporţie de 50% (în fapt, a contribuabililor), este cu mai mult de jumătate mai redus decât cel anunţat de una dintre bănci (30-35%) încă din toamna anului trecut, atunci când francul elveţian era cotat în jur de 3,7 lei", se spune în comunicat.

O altă nemulţumire provine din faptul că proiectul imitează accesul în program doar pentru creditele imobiliare, creditele de consum cu şi fără garanţie imobiliară, care au o pondere extrem de importantă în totalul creditelor acordate, fiind excluse.

Venitul net nu este coroborat cu gradul de îndatorare

Potrivit AURSF şi GCCC, venitul net al beneficiarului este un alt element discriminatoriu. iar acest indicator nu este deloc corelat cu gradul de îndatorare al debitorului.

Astfel, este posibil ca un debitor cu un venit care se încadrează în plafonul de venit, dar care are un grad de îndatorare relativ redus (25-30%) să beneficieze de program, iar altul care depăşeşte plafonul de venit cu 10 lei, dar care are un grad de îndatorare de 90% să fie exclus.

"Indicele propus pentru conversie este ROBOR la 6 luni, în condiţiile în care sunt mulţi consumatori care au în contracte referinţa LIBOR la 3 luni, ceea ce va crea de asemenea discriminare si dezavantaje unei categorii importante de consumatori (...) Plafonul de garantare este limitat la 1 miliard de lei, ceea ce face ca de program să poată beneficia un număr limitat de consumatori (între 7.000 şi 15.000), în condiţiile în care numărul debitorilor cu credite în franci elveţieni depăşeşte 120.000", se mai spune în comunicat.

Varianta ANPC

Iniţial, la momentul izbucnirii crizei creditelor în franci, Executivul anunţase că doreşte extinderea schemei fiscale „Electorata“ pentru a veni în sprijinul celor afectaţi, însă acest demers a fost abandonat. Ulterior, Darius Vâlcov, ministrul demisionar al Finanţelor, spunea că pregăteşte un program nou dedicat datornicilor aflaţi în dificultate. Astfel că, cu numai o zi înainte ca premierul Victor Ponta să-i accepte demisia, Vâlcov a lansat în dezbatere acest program „de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat expunerii la credite în valută“.  

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) a anunţat miercuri că va asista grupurile de clienţi în negocierile cu băncile, discuţiile urmând să aibă loc la începutul lunii aprilie. Clienţii vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

Marius Dunca, preşedintele ANPC, declara la începutul acestei săptămâni că băncile ar trebui să ofere o reducere a ratelor de minimum 20-25% pentru ca oamenii să-şi poată plăti ratele mai departe.