Statul inhibă plata cu cardul şi încurajează plăţile în numerar. Consecinţa previzibilă: înfloreşte evaziunea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O iniţiativă legislativă semnată de 62 de politicieni, printre care şi fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, dar şi cel actual, Eugen Teorodovici, limitează plata cu cardul la comercianţi, dar şi suma care poate fi acordată drept avans clienţilor.

O iniţiativă legislativă semnată de 62 de politicieni, printre care şi fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, dar şi cel actual, Eugen Teorodovici, limitează plata cu cardul la comercianţi, dar şi suma care poate fi acordată drept avans clienţilor.

Astfel, pragul minim al cifrei de afaceri de care se ţine cont la obligativitatea plăţii cu cardul este majorat de la 10.000 euro pe an, la 50.000 euro pe an, iar suma plătită drept avans de la 200 lei, cât era iniţial, la 100 lei.

Această din urmă prevedere nu mai este nici măcar obligatorie, ci opţională, după cum se arată în documentele avizate marţi pozitivi de Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor.

„Au fost realizate aceste modificări întrucât au fost primite mai multe sesizări din partea micilor comercianţi din mediul rural cu privire la faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăţilor prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, semnată de senatorul PSD Marius Budăi în numele iniţiatorilor.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 alin.(3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată urmează să fie dezbătut în Plenul Camerei Deputaţilor şi, dacă este adoptat, să fie trimis preşedintelui României spre promulgare.

Anghel, APERO: industria a suportat costurile cu POS-urile, nu comercianţii

Contactat telefonic, George Anghel, director executiv al Asociaţiei pentru Plăţi Electronice (APERO) a spus că aceste modificări încurajează evaziunea fiscală, care ajunge – potrivit datelor ANAF – la 80% din vânzările micilor comercianţi.

„Nu există niciun raţionament economic pentru aceste modificări. Industria a cumpărat POS-urile şi le-a instalat la comercianţi. Costurile suportate de bănci sunt de circa 12 milioane euro. Micii comercianţi nu suportă niciun fel de cheltuieli, aşa că nu aveau cum să se plângă de costurile aparaturii tehnice”, a declarat Anghel pentru „Adevărul”.

Mastercard: se reduce impactul legii cashback

Amintind că legea a fost modificată la nici trei luni de la intrarea ei în vigoare, Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România,  a declarat că este anulat impactul benefic al legii iniţiale, în contextul în care doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an. 

„Prin măsura adoptată în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comercianţilor autorizaţi - potrivit datelor furnizate de către ANAF - nu vor fi obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor”, a spus Vladimirescu.

Limitele impuse stimulează economia gri

Efectele ridicării pragului pentru acceptarea plăţii cu cardul ar putea fi stimularea economiei gri şi creşterea numerarului aflat în circulaţie. Potrivit unui studiu realizat de PwC, economia gri a ţării este estimată la 27,6% din PIB, unul din cele mai ridicate din UE. 

Pe de altă parte, cash-ul are o pondere de circa 60% din PIB, de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, în timp ce  plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai puţin decât media UE, ceea ce plasează România pe ultimul loc.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite