Superofertă de la instanţă: credit cu dobândă zero
0Clientul unei bănci a obţinut, în premieră, anularea dobânzii dintr-un contract de împrumut, după ce instanţa a stabilit că modul de calcul al costului creditului este abuziv.
Un gălăţean a obţinut în instanţă eliminarea dobânzii dintr-un contract de credit, după ce clauza privind evoluţia acesteia a fost considerată abuzivă. Acesta a luat în 2008 un credit de 20.000 de euro de la Banca Românească, scadenţa fiind în 25 de ani, scrie Economica.net.
În primul an, clientul a avut o dobândă fixă de 6,9%, după care, din al doilea an, a ajuns la 11,3%. Problema a apărut în momentul în care gălăţeanul a constatat că la ghişeu una i s-a zis şi în contract altceva era trecut. Mai exact, funcţionarii băncii i-au spus că dobânda la creditul contractat va varia în funcţie de Euribor, adică referinţa pieţei pentru euro, dar în contract era trecută o iluzorie „dobândă de referinţă a băncii, la care se adaugă marja de 4,85%“.
Numai că, odată cu apariţia OUG 50/2010, Banca Românească a trimis gălăţeanului un act adiţional, prin care noua dobândă era formată din Euribor la trei luni, plus o marjă fixă de 7,25%, mult peste nivelul iniţial de 4,85%. Spre comparaţie, Euribor ajungea atunci la niveluri sub 1%, din cauza reducerii succesive a dobânzii-cheie de către Banca Centrală Europeană (BCE) până la 0,25%. Clientul a refuzat să semneze noul act adiţional, a făcut plângere la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), iar aceasta a ajuns în instanţă. Judecătoria Galaţi i-a dat dreptate clientului în decembrie 2012 şi a dispus eliminarea din contract a clauzei considerată abuzivă, adică exact aceea legată de calculul dobânzii. În acest fel, creditul a ajuns fără dobândă.
„Astfel, clauza permite comerciantului să modifice preţul contractului (dobânda) fără să confere consumatorului posibilitatea de a rezilia imediat contractul şi fără acordul consumatorului în acest sens“, se arată în decizia instanţei. Mai departe, instanţa precizează că sintagma „evoluţia dobânzii de referinţă a băncii“ este „vagă, generală şi susceptibilă a crea confuzii asupra înţelesului ei“.
Banca trebuie să suporte riscurile sistemului
Banca Românească a argumentat că dobânda de bază a băncii este formată din costul riscului de ţară plus costul rezervelor minime obligatorii, la care se adaugă Euribor la trei luni. Problema este că această formulă nu este prezentată în contract.
Iar lucrurile devin şi mai interesante, căci instanţa argumentează că nu clienţii, ci băncile trebuie să suporte riscurile sistemului bancar. Banca Românească a făcut recurs, dar acesta a fost respins de Tribunalul Galaţi, iar sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă.
Cazuri precedente
Acesta nu este un caz singular în care clienţii au câştig de cauză în faţa băncilor în privinţa modului abuziv în care se calculează dobânda.
Un client al BCR din Oradea a câştigat atât un proces în care dobânda a fost eliminată, cât şi un al doilea proces, pe care îl iniţiase banca, pe motiv că n-a semnat un act adiţional.
Un piteştean a câştigat şi el la Curtea de Apel un proces cu BCR privind clauzele abuzive dintr-un contract de credit ipotecar, instanţa aducându-i o scădere a dobânzii de la 10% la 2% pe an.
De asemenea, la finele lunii ianuarie, un grup de clienţi ai Volksbank a câştigat irevocabil în instanţă un proces pe clauze abuzive privind comisionul de risc şi o serie de alte comisioane: de administrare garanţii, de rezervă minimă obligatorie şi de monitorizare poliţe de asigurare.
ANPC se bate cu sistemul bancar
Bogdan Nica (foto), care a fost eliberat săptămâna trecută din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), declara recent că motivul real al schimbării sale îl constituie procesele pe care instituţia pe care o conducea le-a declanşat contra băncilor. „Am 12 procese cu marile bănci, dar procesele mele nu au termen. (...) Au fost anumite acţiuni unde am simţit nişte lovituri la gleznă“, a afirmat Nica, la un post de televiziune.
La 10 februarie, el afirma că oamenii nici nu ştiu când sunt păcăliţi şi li se iau sume nejustificate în cadrul contractelor de leasing. De la 1 octombrie a intrat în vigoare posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contracte, inclusiv cele de creditare. Miza o constituie faptul că în momentul în care o bancă va pierde un proces, atunci va fi obligată să elimine prevederea respectivă din toate contractele.
Mai puteţi citi:
Tribunalul Specializat Bucureşti va fi înfiinţat la 1 martie, domeniile în care va funcţiona acesta, precum şi statul de funcţii urmând să fie stabilite până la 15 ianuarie, potrivit unui proiect de ordin lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va găsi soluţii alternative, dacă instanţele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunţate clauzele abuzive din contractele de servicii, inclusiv credite, nu vor reuşi să evite ameninţările pentru stabilitatea financiară.
Asociaţia Societăţilor Financiare (ALB) România vrea ca supravegherea instituţiilor financiare nebancare (IFN) de către Banca Naţională a României să fie standardizată, indiferent de Registrul de autorizare, şi să fie impuse o serie de bune practici pentru toate companiile din sector.
Guvernul a respins proiectul ordonanţei de urgenţă prin care Ministerul Justiţiei propunea din nou amânarea posibilităţii de denunţare a clauzelor abuzive din contracte, astfel că prevederea va intra în vigoare de la 1 octombrie. Premierul Victor Ponta a confirmat că nu va mai fi nicio amânare.
Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti, spune că o clauză abuzivă nu se modifică, ci se elimină, iar în mai multe cazuri ajunse la Curtea Europeană de Justiţie instanţa deja s-a pronunţat în acest sens, demontând argumentele băncilor.
Se încarcă comentariile...
