Business Internaţional

articolul anterior articolul urmator

Analiză XTB: Vine recesiunea şi în Zona Euro? Care sunt efectele creşterii inflaţiei pe termen scurt, mediu şi lung

2
2 Jul 2022 08:24:25
Autor: Afrodita Cicovschi

Investitorii sunt îngrijoraţi de lipsa unui plan credibil de abordare a aşa-numitei „fragmentări”, adică majorări nejustificate ale costurilor de îndatorare ale ţărilor mai slab dezvoltate din Zona Euro, în comparaţie cu ţările mai puternice din punct de vedere economic, consideră analistul XTB România Radu Puiu.

Inflaţia din SUA a atins maximul ultimilor 40 de ani în mai, când preţurile de consum au crescut cu 8,6%. Această ţară nu este singura care a resimţit creşterea costurilor: majoritatea statelor europene, precum şi Israel şi Coreea de Sud, au înregistrat creşteri puternice ale inflaţiei de la începutul pandemiei.
 
În prezent, atenţia investitorilor europeni este concentrată asupra Băncii Centrale Europene (BCE), care urmează să aibă o întâlnire critică luna viitoare.
 
Banca Centrală din Zona Euro a anunţat că va majora ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 11 ani, dar investitorii sunt mai interesaţi dacă instituţia va urma o continuare a înăspririi politicii monetare pe termen mediu.
 
BCE a anunţat că va exista o altă creştere în septembrie, dar incertitudinea se bazează în prezent asupra perioadei ulterioare, având în vedere că perspectivele economice ale blocului tind să devină tot mai sumbre.
 
 Creşterea ratelor dobânzilor ar putea încetini şi mai mult creşterea economică. 
 
În acest context, membrul BCE şi guvernatorul Băncii Centrale a Austriei, Robert Holzmann, a declarat că va fi necesară o evaluare a direcţiei în care se îndreaptă dezvoltarea economică şi unde se află inflaţia şi, după aceea, să se decidă dacă există suficient spaţiu pentru a creşte cu 25 sau 50 de puncte bază până la ce nivel este considerat rezonabil.
 
În acest moment, Banca Centrală are o misiune foarte dificilă, trebuind să gestioneze niveluri record ale inflaţiei şi o deteriorare a perspectivelor economice. 
 
BCE a prognozat în iunie o rată de creştere economică de 2,8% pentru Zona Euro în acest an, dar există îngrijorări tot mai mari că acest lucru nu se va materializa.
 
 
Prognozele BCE indică o încetinire a creşterii preţurilor de consum în următorul an, inflaţia totală fiind prognozată să încetinească de la 6,8% la 3,5% în 2023.
 
Cu toate acestea, estimările sunt legate de multă incertitudine, în vreme ce războiul din Ucraina continuă, accelerarea crizei energetice şi penuria aprovizionării cu alimente cresc costul vieţii.
 
 Banca Centrală a organizat o întâlnire de urgenţă la începutul acestei luni pentru a aborda situaţia creşterii costurilor de împrumut pentru aşa-numitele „naţiuni europene periferice”.
 
BCE a spus că va dezvolta un nou instrument pentru a aborda aceste riscuri. Totuşi, pieţele au rămas cu întrebări privind momentul în care va fi implementat instrumentul şi cât de departe va ajunge.
 
 Investitorii sunt îngrijoraţi de lipsa unui plan credibil de abordare a aşa-numitei „fragmentări”, adică majorări nejustificate ale costurilor de îndatorare ale ţărilor mai slab dezvoltate din Zona Euro, în comparaţie cu ţările mai puternice din punct de vedere economic. 
 
 Conform unor comentarii oferite CNBC de către Mario Centeno, membru al băncii centrale, instituţia vizează implementarea unui instrument de backstop. Acesta este special conceput pentru combaterea fragmentării şi este necesar pentru a asigura transmiterea ordonată a politicii monetare în ţările din Zona Euro.
 
 Până acum, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a fost vagă cu privire la modul în care va fi utilizat instrumentul şi când va fi gata, precum şi la ce condiţii ar putea fi impuse ţărilor care beneficiază de achiziţii de obligaţiuni în cadrul programului.
 
 Între timp, datele din diferite state europene prezintă o imagine difuză.
 
Inflaţia din Spania a avansat până la valori de două cifre în iunie, ceea ce a reprezentat o nouă surpriză pozitivă a presiunilor asupra preţurilor din Zona Euro.
 
Rata anuală armonizată a inflaţiei a crescut la 10% în iunie de la 8,5% în mai.
 
Varianta normală a inflaţiei a fost de 10,2%, cu mai mult de un punct procentual peste nivelul median prognozat de 9%, indicat de un sondaj al Reuters.
 
 Astfel, inflaţia din statul iberic a atins cel mai ridicat nivel din 1985. 
 
Pe de altă parte, o veste optimistă a venit din Germania, unde inflaţia headline a scăzut în iunie pentru prima dată din ianuarie.
 
 
 
Potrivit datelor preliminare publicate miercuri de biroul german de statistică Destatis, preţurile de consum au crescut cu 7,6% de la un an la altul, sub prognoza de 8% a sondajului Wall Street Journal. 
 
La nivel unitar, inflaţia din Zona Euro a accelerat la un maxim istoric. Decalajul dintre cea mai mare şi cea mai scăzută rată a inflaţiei dintre cei 19 membri ai uniunii valutare a crescut, de asemenea, la un maxim istoric.
 
Scala variază de la Malta, unde preţurile de consum au crescut cu 5,6% luna trecută, până la Estonia, unde inflaţia a atins 20,1%.
 
Aceasta este o diferenţă de peste 14 puncte procentuale, cea mai mare valoare de la lansarea monedei unice europene din 1999.
 
Interesul în această săptămână se va orienta către raportul privind inflaţia din Zona Euro, care este programat să fie publicat vineri. 
 
În acest context, părerile sunt împărţite privind direcţia de evoluţie a economiei, subliniind cât de complexă şi dificil de anticipat este situaţia.
 
Morgan Stanley a avertizat cu privire la riscul ca decizia Rusiei de a reduce livrările de gaz către Europa să împingă economia regiunii în recesiune în acest an.
 
Economiştii băncii au spus că se aşteaptă ca economia Zonei Euro să se contracte timp de două trimestre, înainte de a relua creşterea în al doilea trimestru al anului viitor.
 
Revizuirea prognozei a fost o urmare a riscului de reducere a fluxurilor de gaze din Rusia în Europa precum şi de semnele că moralul consumatorilor şi al afacerilor este grav afectat din cauza inflaţiei ridicate.
 
Acest mediu agitat nu ajută performanţele pieţelor de capital, incertitudinea şi nesiguranţa fiind doi dintre „cei mai mari duşmani” ai investitorilor.
 
În timp ce, de obicei, este nevoie de cel puţin 12 luni pentru ca o modificare a ratei dobânzii să aibă un impact economic larg răspândit, răspunsul pieţei de valori la o schimbare este adesea mult mai rapid.
 
Pieţele vor încerca de cele mai multe ori să includă în preţ aşteptările viitoare cu privire la majorări ale ratelor şi să anticipeze acţiunile FOMC înainte de a fi oficializate.
 
Acţiunile din pieţele emergente (EM) sunt în drum către marcarea celei mai slabe performanţe din primele 6 luni ale anului din ultimii 24 de ani, investitorii temându-se de inflaţia ridicată şi de potenţialele efecte negative ale înăspririi condiţiilor monetare asupra economiei globale.
 
Indicele MSCI EM pierde aproximativ 16% la momentul redactării, marcând a doua cea mai amplă depreciere din 1993.
 
Etalonul de referinţă a scăzut cu peste 20% în primele şase luni ale anului 1998, când criza financiară asiatică a afectat pieţele.
 
Câteva luni mai târziu, Rusia a intrat în incapacitate de plată în privinţa datoriei locale.
 
Din nou, scenariul actual este pus sub presiune de o mulţime de factori de risc: există temeri că majorările agresive ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală pentru a reduce inflaţia din SUA ar putea duce cea mai mare economie a lumii în recesiune, creând panică şi în ţările emergente.
 
Rusia a intrat recent în incapacitate de plată a datoriei sale suverane în valută străină pentru prima dată de la Revoluţia Bolşevică (1918), iar China încă încearcă să renunţe la restricţiile pandemice. 
 
Pieţele emergente s-ar putea confrunta în continuare cu un mediu dificil, de cele mai multe ori, indicii din aceste economii urmărind evoluţia pieţei ample şi în special a exemplului trasat de SUA.
 
În acest context, a doua jumătatea a anului ar putea să aducă o abordare similară, motiv pentru care o atitudine mai prudentă ar putea fi utilă.
 
Temerile legate de schimbarea hawkish a abordării Rezervei Federale s-au alăturat incertitudinii geopolitice pentru a împinge S&P 500 într-o corecţie în acest an, dar datele istorice sugerează că o politică monetară mai strictă a fost adesea însoţită de câştiguri solide ale pieţei de capital.
 
 Mulţi investitori se tem că anul acesta ar putea fi un scenariu mai diferit decât în majoritatea cazurilor, deoarece pieţele se confruntă cu o inflaţie în creştere. 
 
 Pe termen scurt, majorările de dobândă au avut tendinţa de a afecta cotaţiile de pe pieţele bursiere. O analiză efectuată de Evercore ISI a patru cicluri înăsprire a condiţiilor monetare a constatat că S&P 500 a scăzut în medie cu 4% în prima lună de după începerea ciclului.
 
Totuşi, indicele înregistra o apreciere în medie de 3% la şase luni de la prima majorare a dobânzii şi de 5% la 12 luni de la prima ajustare. 
 
 Această ipoteză este consolidată şi de alte analize.
 
S&P 500 a revenit în medie cu 7,7% în primul an în care Fed a majorat ratele, potrivit unui studiu Deutsche Bank asupra a 13 cicluri de majorare a dobânzii începând din 1955. 
 
O analiză a celor 12 cicluri de majorare a ratelor de către Truist Advisory Services a constatat că S&P 500 a înregistrat un randament total la o rată medie anualizată de 9,4% pe durata acestor cicluri, înregistrând evoluţii pozitive în 11 dintre acele perioade.
 
Creşterea preţurilor reprezintă o adevărată povară socială, iar, de multe ori, instituţiile guvernamentale sunt puse sub presiune să ia anumite măsuri.
 
În SUA, autorităţile statale încearcă să ofere diferite tipuri de ajutoare.
 
De exemplu, în California ar putea fi oferite noi cecuri guvernamentale. Această măsură ar face parte dintr-un pachet de reducere a inflaţiei în valoare de 17 milioane de dolari. Se estimează că 23 de milioane de locuitori din California vor fi eligibili, iar valoarea totală a unui cec poate ajunge la 1.050 de dolari. 
 
În Franţa, decidenţii politici elaborează un proiect de lege care va contribui la creşterea puterii de cumpărare a gospodăriilor prin creşterea unor forme de asistenţă guvernamentală cu 4%. Costul se va ridica la 8 miliarde de euro între iulie şi aprilie anul viitor.
 
Deşi, la prima vedere astfel de măsuri sunt primite cu braţele deschise de către populaţie, nu fac altceva decât să accentueze presiunile inflaţioniste.
 
O asemenea decizie poate să funcţioneze în detrimentul deciziilor luate de Banca Centrală şi îi pot îngreuna misiunea.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

jean valjean din salajean
2.07.2022, 08:55:29

discutii despre nimic. Analize statistici pareri ca sa nimic pentru ca nimeni nu stie ce-o sa fie cum o sa fie. Prezentul si trecutul singurele lucruri certe restul discutii la bere. Deocamdata avem preturi in crestere si se fac eforturi sa nu murim de foame. Ce-o iesi nimeni nu stie pana nu se termina razboiul.

Lucifer
2.07.2022, 10:06:50

Euforia din Europa s-a terminat, acum urmează munca cea grea....

Modifică Setările