Avertisment: Băncile centrale nu mai pot salva lumea şi au devenit chiar ele un risc pentru economia globală

Băncile centrale au „cumpărat timp“ pentru guvernele din întreaga lume în anul 2008, când au intervenit în criza financiară, dar injecţiile de bani au venit cu un anumit preţ, iar acum instituţiile în cauză îşi bat capul cum să iasă din acest joc fără a cauza o nouă criză mondială, potrivit unui raport realizat de către Grupul celor 30, un corp de experţi condus de către fostul şef al BCE Jean-Claude Trichet.

Şapte ani mai târziu şi după trilioane de dolari cheltuite între timp, băncile centrale nu mai au răspunsuri şi pot chiar reprezenta un risc major pentru economia globală.

În SUA, Rezerva Federală şi-a încheiat programul de achiziţii de obligaţiuni în anul 2014, iar aşteptările erau că va majora dobânda de referinţă de la zero încă din iunie 2015. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, în acel moment desfăşurându-se „tragedia greacă“, o ieşire a Atenei din zona euro putând avea urmări catastrofale în finanţele planetei. Creşterea dobânzii-cheie nu a avut loc nici la şedinţa din septembrie. Iar banca centrală americană s-ar putea să aibe dificultăţi în a majora ratele pentru prima oară în zece ani. În acest moment, investitorii pariază că majorarea va ave aloc în martie 2016.

Banca Angliei a amânat, la rândul său, creşterea dobânzilor, în vreme ce Banca Centrală Europeană este gata să implementeze o nouă rundă de „relaxare cantitativă“, termen care descrie tipărirea de bani şi injectarea lor în sistemul financiar. Acelaşi lucru şi în cazul Băncii Japoniei, care a rămas înţepenită din 2001 la o anumită formă de relaxare fiscală.

Potrivit Reuters, băncile centrale din întreaga lume au cheltuit în jur de 7.000 de miliarde de dolari pentru achiziţii de obligaţiuni.

Banii au dus la scumpirea unor active şi la bule imobiliare peste hotare

Mai departe, fluxul de bani a crescut preţurile activelor din întreaga lume, de la acţiunile de pe burse la valorile locuinţelor dintr-o serie de ţări, chiar dacă banii în sine nu au stimulat creşterea economică. Cum estimările privind creşterea economică sunt tot mai mici, iar banii ieftini sunt folosiţi de companii pentru a se dezvolta puternic, există riscul ca în viitor să ne trezim într-o capcană a datoriilor în statele dezvoltate, arată Grupul celor 30 în raport.

Rezerva Federală a mai anunţat şi că atunci când majora dobânda-cheie, acest proces se va întâmpla într-un ritm lent pentru a nu strangula economia SUA.

La reuniunea semianuală a Fondului Monetar Internaţional (FMI) de săptămâna trecută, cei mai mulţi decidenţi prezentau estimări de creştere relativ optimiste pentru economia mondială şi spuneau că riscurile au fost izolate.

Frica de recesiune va duce la creşteri foarte mici ale dobânzilor

Totuşi, Grupul celor 30 avertizează că declinul de 40% al preţurilor la materiile prime, inclusiv ţiţei, ar putea duce la o creştere mai slabă şi la o „deflaţie a datoriilor“. Acest lucru va forţa băncile centrale să păstreze sau să extindă achiziţiile de obligaţiuni pentru a stimula creşterea economică.

Aceasta nu este o problemă doar a economiilor dezvoltate. În China, creditele luate de întreprinderile de stat şi împrumuturile acordate de către „sistemul bancar din umbră“ au fost forţa care a dus la investiţii masive în a doua economie a lumii.

Potrivit unui raport al FMI, există împrumuturi „excesive“ în valoare de 3.000 de miliarde de dolari în economiile aflate în curs de dezoltare, echivalent a 15% din produsul lor intern brut. În caz că se va deteriora situaţia economică, există riscul ca aceşti bani să dispară, să plece. „Pierderile de capital vor afecta mulţi investitori, inclusiv bănci, iar procesul de extindere şi pretindere a creditelor slabe va ajunge la un final“, se arată în raportul Grupului celor 30. Mai exact, instituţiile în cauză vor trebui să pună cruce la banii pe care nu-i mai pot recupera.

Sterilizarea banilor ieftini se va face prea târziu

Chiar şi într-un climat economic benign, băncile centrale vor avea dificultăţi în a scoate de pe piaţă banii ieftini şi s-ar putea confrunta cu diverse cereri de a menţine dobânzile la niveluri foarte joase. FMI a solicitat în mod repetat Rezervei Federale să nu majoreze ratele încă.

De asemenea, nicio bancă centrală mare din lume nu este nici pe departe aproape de a-şi atinge ţinta de inflaţie, iar multe dintre ele sunt bântuite de amintirile unor inflaţii foarte mari. BCE s-a născut şi are ca singur scop inflaţia.

Cum consecinţele ieşirii din era banilor ieftini şi mulţi sunt atât de impredictibile, Grupul celor 30 arată că există riscul ca acest lucru să se petreacă prea târziu, astfel că se pun bazele unei noi crize.