Câştigătorii şi pierzătorii deciziei OPEC de a reduce producţia de ţiţei. Cum resimte fiecare ţară criza petrolului - INFOGRAFIE

Reducerea producţiei înseamnă creşterea preţurilor, iar de aceasta vor beneficia mai multe state din afara OPEC, inclusiv Rusia, SUA, Canada, Mexic sau Norvegia        FOTO Shutterstock

Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis reducerea producţiei cu 750.000 de barili pe zi, până la 32,5 de milioane de barili, prima reducere din 2008 încoace convenită de marii producători de ţiţei, după ce Arabia Saudită a cedat în faţa unui cor tot mai mare de producători care au solicitat măsuri pentru stabilizarea pieţei, fiind afectaţi de preţurile mici.

Arabia Saudită a anunţat că că Iranul, Libia şi Nigeria ar trebui „să poată produce cantitatea maximă de petrol care este justificată“. Înmuierea deciziei saudiţilor vine după ce inclusiv aceasta a început să aibă probleme din cauza preţurilor mici ale petrolului.

Arabia Saudită a cedat după cheltuieli masive în ultimii doi ani

Arabia Saudită are rezerve de 627 de miliarde de dolari şi poate rezista multă vreme cu actualele preţuri mici ale petrolului. Însă statul a înregistrat anul trecut un deficit de 115 miliarde de dolari, echivalentul a 13,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Iar în acest an a Riyadhul a mai cheltuit încă 52 de miliarde de dolari până acum. De asemenea, pentru a-şi conserva finanţele saudiţii au început să reducă subvenţiile populaţiei pentru combustibili, electricitate şi apă, ceea ce până de curând era un subiect tabu. De asemenea, a impus pentru prima dată în istorie TVA şi ia în calcul amânarea unor investiţii de 20 de miliarde de dolari. Austeritatea începe să îşi facă deja simţită prezenţa.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a calculat că Arabia Saudită are nevoie de un preţ al petrolului de 66,7 de dolari pe barilul de petrol pentru a ajunge pe zero cu bugetul. În acest moment, Arabia Saudită extrage 10,7 milioane de barili pe zi, după ce în 2006 extrăgea 9,1 milioane. Petrolul reprezintă acum 70% din veniturile la buget ale autorităţilor.

Iranul, primul câştigător direct

De partea cealaltă, Iranul produce acum 3,6 milioane de barili, dar vrea să ajungă la o producţie de 4,1-4,2 milioane, nivelul de dinaintea impunerii sancţiunilor. De altfel, în urmă cu zece ani, Teheranul producea tot 4,1 milioane de barili pe zi. Situaţia Iranului este, însă mai bună, căci statul persan are doar de câştigat din creşterea producţiei, căci ar avea mai mulţi bani la dispoziţie. De asemenea, preţul necesar ca să iasă pe zero este mai mic decât cel din Arabia Saudită, respectiv 61,5 de dolari pe baril. Mai mult, vânzările de hidrocarburi nu fac decât 50% din bugetul statului, Iranul având o economie mai diversificată decât Arabia Saudită. 

De altfel, Rafael Correa, preşedintele Ecuadorului, a dat vina pe Arabia Saudită pentru situaţia actuală şi a afirmat că există riscul ca OPEC să se spargă. El a spus că problema preţului petrolului nu este economică, ci geopolitică. El a spus că Arabia Saudită a preluat din cota de piaţa a Iranului din cauza sancţiunilor privind programul nuclear, iar acum Riyadh-ul „nu vrea să o dea înapoi“.

Libia şi Nigeria, în nevoie disperată de bani

Presiunea a crescut pe Arabia Saudită şi din cauza Libiei şi Nigeriei, care au avut parte de o serie de atacuri asupra instalaţiilor lor petroliere, iar acum îşi recuperează producţia. Libia produce acum circa 400.000 de barili pe zi, un sfert din cât extrăgea înainte de războiul civil care a dus la detronarea şi uciderea dictatorului Muhammad Ghadafi. Libia are oricum nevoie de fonduri masive pentru reconstrucţia ţării. Conform calculelor prezentate de Bloomberg, Libia are nevoie de un baril de 195 de dolari pentru a fi pe zero cu finanţele. Şi Nigeria a forţat pentru o acţiune de stabilizare a preţurilor deoarece are nevoie de un preţ de 104 dolari pe baril pentru a fi în echilibru cu bugetul. 

De altfel, naira, moneda naţională din Nigeria, s-a depreciat cu 40% în ultimele 18 luni din cauza situaţiei petrolului, conform Vanguard.

De asemenea, Irakul a avut o serie de probleme de producţie şi acum a dat ordin companiilor petroliere să producă mai mult. Statul are nevoie masivă de bani pentru a lupta cu Statul Islamic.

Venezuela, în plină criză alimentară

Concomitent, Venezuela a pus presiune pe găsirea unei soluţii, statul sud-american având de rezolvat o criză economică şi socială de proporţii. Reamintim, penuria de alimente a ajuns atât de mare în Venezuela încât oamenii vânează pisici pe străzi sau protestează pe străzile din Caracas. Reamintim, Venezuela este ţara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume, chiar mai mari decât Arabia Saudită, dar este afectată de o criză energetică majoră, cauzată de secetă.

Dintre statele OPEC, Indonezia nu are nevoie de un preţ minim al ţiţeiului, deoarece este un importator net, în vreme ce pentru Gabon nu există date în privinţa preţului. 

Pe de altă parte, cum OPEC nu controlează decât 40% din producţia mondială, decizia de reducere a extracţiei produce câştigători şi în altă parte.

Rusia, marele câştigător colateral

Primul câştigător indirect este Rusia, care a cerut încă de la începutul anului un efort de îngheţare a producţiei. Deşi Rusia a participat în tratativele de la Alger, statul nu este parte a înţelegerii din cadrul OPEC.

Rusia este afectată de sancţiunile internaţionale şi de scăderea preţurilor, astfel că o decizie de reducere a extracţiei va duce la creşterea preţului petrolului. Mai departe, de acest lucru vor beneficia atât companiile ruse, precum Rosneft, Gazprom şi Lukoil, cât şi bugetul guvernului de la Moscova. 

De altfel, Rusia pompează acum cât de mult ţiţei poate, aceasta ajungând la 11,1 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 10,7 milioane de barili din august. Rubla s-a depreciat cu peste 50% faţă de 2014 din cauza scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor internaţionale impuse pentru anexarea Crimeei şi sprijinirea cu arme a rebelilor din estul Ucrainei. Însă tocmai această depreciere masivă a rublei ajută acum companiile ruse să îşi crească producţia deoarece şi-au redus costurile interne, în vreme ce marea majoritate a câştigurilor sunt în dolari.

Norvegia şi Mexic, pe val

Mexicul este un alt câştigător al deciziei OPEC, relatează Bloomberg, statul latino-american fiind unul dintre cei mai mari producători din lume, cu 2,6 milioane de barili extraşi zilnic. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Norvegia, care extrage zilnic 2 milioane de barili. Cele două state au unele dintre cele mai mari companii petroliere din lume, respectiv Pemex (Mexic) şi Statoil (Norvegia).

Producătorii americani 

Producătorii americani care extrag petrol din şisturi şi cei canadieni care exploatează nisipurile petrolifere din Alberta beneficiază la rândul lor de un moment de respiro. De altfel, „războiul petrolului“ a fost declanşat de către Arabia Saudită pentru a scoate de pe piaţă producătorii de petrol americani care scot ţiţei din şisturi, dar acesta nu a fost decât parţial câştigat. 

Dacă preţul petrolului creşte consistent pe burse, atunci aceştia sunt salvaţi. SUA produceau în mai 2015 o cantitate de 9,6 milioane de barili pe zi, iar acum producţia a scăzut la 8,5 milioane, potrivit EIA, administraţia americană pentru energie. Canada produce, la rândul său, 3,9 milioane de barili pe zi. Acţiunile Canadian Natural Resources Ltd. şi Crescent Point Energy Corp. Au crescut cu cel puţin 5,9% pe bursă după anunţul OPEC.

Companiile de servicii petroliere

Societăţile de servicii la sondă sunt alţi câştigători colaterali. În timpul scăderii preţurilor, acestea au suferit, pe măsură ce grupurile energetice au amânat investiţii de sute de miliarde de dolari. Acum, odată cu începerea creşterii preţurilor, giganţii petrolieri vor reîncepe investiţiile, astfel că societăţile care oferă servicii vor avea mai multe comenzi. Acţiunile China Oilfield Services au urcat cu 11% după anunţul OPEC, pe măsură ce investitorii se aşteaptă să aibă mai multe comenzi.

Băncile centrale din întreaga lume

Atât Rezerva Federală – banca centrală a SUA – cât şi Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei vor beneficia de pe urma semnalului dat de OPEC. Acestea se luptă cu dobânzile negative şi cu inflaţia scăzută, iar majorarea preţului petrolului va duce la creşterea inflaţiei.

Pierzătorii: şoferii şi turiştii

Şoferii şi turiştii sunt principalii pierzători ai deciziei OPEC. Pe măsură ce preţul petrolului va creşte se vor scumpi şi carburanţii, ceea ce va lovi direct în portofelul şoferilor din întreaga lume. De asemenea, vor fi afectate şi companiile aeriene, care se vor confrunta cu majorarea costurilor cu kerosenul, în vreme ce turiştii care zboară cu avionul vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru un bilet.