Criza din Golf: Băncile trebuie să îşi adapteze modul în care-şi gestionează lichidităţile

Preţurile mici ale energiei şi cheltuielile guvernamentale mai reduse în regiune au pus presiune pe oportunităţile de împrumut, estimează Coface în raportul său economic, precizând că în ciuda condiţiilor comerciale actuale, Consiliului de Cooperare din Golf (GCC) va înregistra o creştere solidă a împrumuturilor, de 4,9% în 2017.

Tensiunile politico-economice din zona Golfului şi-au pus puternic amprenta asupra modului în care băncile acordă împrumuturi, acestea fiind extrem de selective în acordara finanţărilor în 2017 şi 2018.

Stagnarea preţurilor mici ale petrolului afectează condiţiile de lichiditate în ţările Consiliului de Cooperare din Golf (GCC), consideră Coface, estimând că acest lucru încetineşte veniturile fiscale guvernamentale, restrânge lichidităţile în sectorul bancar, creşte costurile finanţării şi diminueză creşterea economică (2,1% în 2017). 

În opina specialiştilor, mai multe restricţii asupra subvenţiilor guvernamentale ar exacerba încetinirea creşterii depozitelor. 

Ratele interbancare au crescut

Ratele interbancare au crescut, iar masa monetară a încetinit în regiune. Această situaţie a fost mai ales o problemă pentru Oman şi Bahrain, întrucât au cele mai slabe amortizoare fiscale şi externe din regiune. Acest lucru înseamnă că restrângerea condiţiilor de lichiditate a avut un impact mai profund asupra finanţărilor corporative în aceste două ţări, comparativ cu altele, cum ar fi Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Arabia Saudită, care beneficiază de amortizoare financiare mai puternice. 

În general, creşterea împrumuturilor este de aşteptat să înregistreze o evoluţie solidă de 4,9% în 2017. Totuşi, aceasta este mult mai redusă faţă de creşterea medie anuală de 9,2%, înregistrată între 2012 şi 2016.

“Resursele restricţionate ar face băncile mai selective în acordarea împrumuturilor în 2017 şi 2018. Acest lucru ar limita de asemenea accesul la finanţare pentru corporaţii, în special pentru companii mici şi mijlocii, întrucât ele reprezintă riscuri mai mari”, a declarat Seltem Iyigun, economist Coface.

Oscilaţii ale preţurilor petrolului

Pe de altă parte, spun analiştii, preţurile petrolului au scăzut cu peste 75% între jumătatea anului 2014 şi ianuarie 2016 şi au crescut ulterior cu circa 85%. 

Scăderea a rezultat în condiţii financiare şi de afaceri deteriorate în multe ţări, determinând multe guverne să adopte măsuri de austeritate - cum ar fi anularea unor proiecte cu prioritate scăzută, creşterea unor taxe administrative şi reducerea unor subvenţii. 

„Sistemul bancar, în ţările din Golf, se confruntă cu noi provocări în urma scăderii preţurilor  petrolului. Costurile de finanţare au crescut ca urmare a creşterilor dobânzii americane - care afectează în mod invariabil dirhamul din Emiratele Arabe Unite, întrucât este raportat la bancnotă - iar ajustările de capital sunt necesare datorită implementării recente a cerinţelor Basel III, care vor solicita băncilor să deţină o cantitate semnificativă de active lichide de înaltă calitate în 2018-2019”, a afirmat Massimo Falcioni, Director Executiv pentru ţările din Orientul Mijlociu la Coface.

Dependenţa de petroln a redus veniturile guvernamentale

Raportul Coface arată cât de mult dependenţa de petrol a redus veniturile fiscale guvernamentale în multe ţări din regiune. Acest lucru are în schimb o influenţă asupra lichidităţilor în sectorul bancar şi în rezultatele corporaţiilor. Bugetele regiunii pentru 2017 au arătat reduceri ale cheltuielilor publice care vor duce la amânarea unor proiecte importante. Acest lucru va face mai dificil managementul fluxului de numerar pentru companii şi va reduce oportunităţile pentru bănci, în vederea finanţării mega-proiectelor care sunt printre principalele lor surse de profitabilitate.  

„Băncile din regiunea GCC trebuie să îşi ajusteze managementul lichidităţilor pentru a face faţă ciclului economic. Surplusurile din conturile curente au scăzut, iar surplusurile fiscale ale ţărilor s-au transformat în deficite. Capacitatea sectorului public de a acumula lichidităţi în sectorul bancar s-a redus ulterior”, a adăugat Falcioni.

Pieţele de capital vor juca un rol mai mare în obţinerea fondurilor

Preţurile scăzute ale petrolului au făcut ca unele ţări din GCC să îşi folosească resursele proprii pentru a finanţa deficitele bugetare. Pieţele de capital ar putea juca un rol mai mare în colectarea de fonduri în mediul de afaceri actual. Intrarea pe pieţele de obligaţiuni internaţionale ar ajuta guvernele GCC să diminueze presiunile lichidităţilor şi să găsească resurse suplimentare care ar putea fi folosite pentru sectorul privat. În 2016, guvernele GCC  au strâns 38,9 MLD USD prin emisiuni de obligaţiuni internaţionale şi în ciuda redresării preţurilor petrolului, se aşteaptă ca ele să continue să intre pe pieţele de obligaţiuni în 2017. Conform raportului, un total de peste 38,9 MLD USD a fost strâns de guvernele GCC în 2016 prin pieţele de obligaţiuni internaţionale, iar tendinţa de este aşteptat să continue în 2017.

„Reducerile lichidităţilor nu pun doar presiune pe finanţarea corporaţiilor şi a IMM-urilor, ele cresc de asemenea riscurile comerciale asociate cu solvabilitatea şi neplăţile. În acest mediu, protejarea sistemului comercial este deosebit de recomandată ca stabilizator, precum şi ca accelerator pentru expansiunea strategică continuă în sectoarele nepetroliere”, a conchis Falcioni.

Condiţiile de lichiditate stricte determină de asemenea societăţile să implementeze soluţii de finanţare, cum ar fi Oferte Publice Iniţiale şi transformarea în fonduri de capital private pentru a-şi satisface nevoile de capital.