Economia în 2022: între sumbru şi speranţă

Criza coronavirus nu a reuşit până acum să îngenuncheze economia. Va avea loc însă în 2022 adevărata redresare? Imposibil de făcut prognoze credibile, este de părere Henrik Böhme.

Tare ne-am mai dori să scriem: totul va fi bine. Dar nu e chiar aşa de simplu. Cine şi-ar fi închipuit în urmă cu un an cu ce probleme ne vom confrunta anul acesta, probleme care, la prima vedere, nu aveau nicio legătură cu criza coronavirus. De exemplu problemele de aprovizionare şi inflaţia. Două teme care nu s-au mai aflat de decenii în primplanul ştirilor economice. Toată lumea a resimţit criza lanţurilor de aprovizionare: producătorii auto nu au avut la dispoziţie suficienţi semiconductori, constructorii nu au avut destul lemn. Situaţia ne-a trimis cu gândul la fosta RDG şi la economia ei marcată în principal de lipsuri la materiile prime de bază.

O cerere în creştere vertiginoasă a fost întâmpinată de o ofertă limitată (pe fondul trezirii simultane a economiilor ţărilor lumii din primul şoc al crizei coronavirus). Un şoc similar provocat de oferta deficitară înregistrase economia mondială ultima oară în anii 70, în timpul crizei ţiţeiului. Atunci, OPEC a redus aprovizionarea cu ţiţei în replică la politica prietenoasă a Vestului faţă de Israel. Preţul petrolului a explodat - şi cu el preţurile celorlalte produse fabricate din ţiţei.

Învăţăminte ale crizei preţurilor ţiţeiului

Ceea ce a dus la majorări masive de preţuri şi la cereri de majorări salariale din partea sindicatelor, pentru a reduce efectul inflaţiei asupra puterii de cumpărare a oamenilor. În Germania, de exemplu, sectorul public a înregistrat în 1974 creşteri salariale de 11(!) procente. O astfel de spirală inflaţionistă este posibilă şi acum. După aproape două decenii în care ieşise din atenţia opiniei publice, inflaţia a revenit ca preocupare majoră - pe fondul cererii uriaşe, coroborate cu preţurile tot mai mari la energie (încă un aspect la care nimeni nu se gândea în urmă cu 12 luni). Între timp, inflaţia a ajuns la 5% în Germania, mult peste obiectivul de 2% al BCE. Şi, pe moment, nici nu se aşteaptă nimeni la vreo îmbunătăţire.

Readucerea sub control a inflaţiei depinde nu doar de politica monetară a BCE, ci şi de negocierile salariale care urmează. Dar există şi numeroase alte variabile greu de anticipat: când vor funcţiona lanţurile de producţie din nou cum o făceau înainte de criza coronavirus? Nimeni nu poate da un răspuns credibil. Unul din motive este strategia restrictivă de COVID zero a Chinei. Ajunge o singură persoană infectată într-unul din uriaşele porturi chinezeşti pentru ca milioane de containere să rămână blocate câteva săptămâni în portul respectiv. Sau se răstoarnă iar un container-gigant în Canalul Suez - un lucru care se întâmplă doar atunci când totul merge oricum prost.

Problema lanţurilor de aprovizionare 

În Germania, marea majoritate a întreprinderilor s-au plâns la final de an că ar fi afectate de criza de aprovizionare - nici aici nu se aşteaptă îmbunătăţiri rapide. Se vorbeşte de o recesiune cauzată de absenţa materiilor prime necesare. Nu sună prea optimist. În industria auto mondială, ar fi rămas neconstruite în 2021 nu mai puţin de 11 milioane de automobile, din cauza lipsei componentelor electronice. Se poate recupera rapid un astfel de deficit? Mai degrabă nu.

Să nu existe deloc şi veşti bune? Ba da, există: de exemplu situaţia de pe piaţa muncii. Agenţia germană a Muncii a anunţat lună de lună reducerea numărului şomerilor. Cererea de forţă de muncă calificată este mai mare decât oferta.

Numărul falimentelor a atins minime istorice, mai ales datorită conjuncturii economice generoase. Indicele acţiunilor germane a depăşit maxime istorice, nimeni nu îşi mai aduce aminte de prăbuşirea provocată de coronavirus la începutul lui 2020.

Ce ne mai aşteaptă?

Aceasta nu înseamnă că veştile bune vor continua neapărat în acest an. Noul val pandemic de amploare care a lovit Germania în ultimul trimestru din 2021 i-a pus pe mulţi pe gânduri. Perspectiva pentru 2022 s-a mai întunecat, a declarat şeful Agenţiei federale a Muncii. Falimentele vor spori considerabil mai ales în rândul firmelor mici şi în domenii precum comerţul şi gastronomia, potrivit experţilor de la Creditreform.

Banca Centrală Europeană va fi obligată să reacţioneze, mai devreme sau mai târziu, dacă inflaţia nu va reveni de la sine în limitele normale. Dar ce decizie se va lua la Frankfurt? Vor fi majorate dobânzile, vor fi reduse achiziţiile de obligaţiuni? Niciodată incertitudinea nu a fost atât de mare. Când se va îmbunătăţi situaţia lanţurilor de aprovizionare? Când vor scădea preţurile la energie? Vine o variantă de coronavirus şi mai periculoasă, un nou val de şoc?

Până la urmă, totul va fi bine. Când, însă? Aceasta este marea întrebare. Inclusiv în 2022.

Henrik Böhme - Deutsche Welle