Efectul sancţiunilor: Transneft anunţă că realizarea unor conducte de ţiţei va întârzia cu 2-3 ani, iar Lukoil reanalizează cooperarea cu Total

Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei vor duce la întârzierea realizării unor conducte de ţiţei în Siberia, având potenţialul de a deraia planurile de exporturi către Asia, a anunţat gigantul rus Transneft, monopolul rus de stat care gestionează reţeaua de conducte petroliere din Rusia.

Uniunea Europeană a impus vinerea trecută noi sancţiuni asupra Rusiei, în urma implicării acesteia în conflictul din estul Ucrainei. Mai exact, marile grupuri petroliere ruse au accesul blocat la finanţare pe piaţa europeană. Acestea sunt Rosneft – cel mai mare producător rus de petrol, Gazprom Neft – braţul petrolier al gigantului rus gazier şi Transneft. 

Un purtător de cuvânt al Transneft a afirmat că societatea ar putea întârzia lansarea conductelor Zapolyarye-Purpe şi Kuyumba-Taishet cu doi sau trei ani, potrivit Reuters. Acesta a mai adăugat că societăţile petroliere nu au depus planurile lor pentru livrarea de ţiţei via conducte până la 15 septembrie, aşa cum a ordonat vicepremierul Arkady Dvorkovich. „Situaţia privind sancţiunile este studiată de către partenerii noştri. Forţa majoră este legată de sancţiuni. Programul lansării producţiei în zăcăminte va fi amânat“, a afirma Igor Dyomin, purtător de cuvânt al Transneft.

Potrivit unor surse din industria petrolieră, companiile plănuiau mai demult să amâne dezvoltarea unor zăcăminte, unele dintre acestea fiind supraestimate.

Livrările către China, în pericol

Rosneft, cea mai mare companie petrolieră a lumii în funcţie de producţie, se pregăteşte să crească puternic exporturile către China. Condusă de Igor Sechin, Rosneft a semnat anul trecut un mega-contract în valoare de 270 de miliarde de dolari pe 25 de ani. Chinezii ar fi trebuit să acorde un avans de 60-70 de miliarde de dolari.

Conducta Zapolyarye-Purpe are 488 de kilometri şi ar fi trebuit să lege zăcămintele din regiunea Yamal-Nenets cu vestul Siberiei, capacitatea sa de transport fiind de 45 de milioane de tone pe an, adică 900.000 de barili pe zi. Companiile SeverEnergia, Lukoil, Gazprom şi Rosneft plănuieau să livreze petrol prin această conductă. SeverEnergia este deţinută împreună de către Gazprom, Rosneft şi Novatek, al doilea producător rus de gaze.

Conducta Kuyumba-Taishet era proiectată să pompeze petrol din zăcămintele Yurubcheno-Tokhomskoye şi Kuyumba din estul Siberiei, către Oceanul Pacific. Capacitatea sa trebuia să se ridice la 15 milioane de tone pe an şi este esenţială pentru a onora contractele cu toţi cumpărătorii asiatici. 

Ambele oleoducte trebuiau inaugurate la finele lui 2016. China a anunţat deja disponibilitatea de a primi anul viitor 20 de milioane de tone de ţiţei din Rusia, faţă de 15,6 milioane în acest an. Cantitatea respectivă echivalează cu o producţie de 400.000 de barili pe zi.

Monopol pe oleoducte

Transneft este un conglomerat rus care gestionează sistemul de conducte prin care este transportat ţiţeiul şi care anul trecut a generat un profit net de 4,31 miliarde de dolari la venituri de 20,4 miliarde de dolari. Compania este un monopol cu peste 100.000 de angajaţi, care este responsabilă pentru 50.000 de kilometri de conducte.

Gigantul este condus de către Nikolai Tokarev, despre care Reuters spune că a fost tot spion KGB în Germania de Est, unde l-a întâlnit pe Vladimir Putin.

Rosneft este supusă atât sancţiunilor europene, cât şi americane, fiindu-i practic blocat accesul la credite în Occident. Compania a cerut un ajutor de stat de 41 de miliarde de dolari.

Lukoil investighează impactul sancţiunilor

Grupul petrolier Lukoil a anunţat, la rândul său, că evaluează impactul sancţiunilor occidentale asupra cooperării sale cu grupul francez Total, transmite Reuters.

SUA au blocat cooperare societăţilor americane cu giganţii energetici ruşi, respectiv Gazprom, Rosneft şi Lukoil. Societăţile americane nu mai au voie să susţină activităţile de explorare şi producţie în perimetrele de mare adâncime, în zona arctică sau în proiecte de gaze şi petrol de şist.

Concomitent, Uniunea Europeană a blocat vânzarea de echipamente petroliere în Rusia. Lukoil plănuia anterior să foreze în zăcăminte neconvenţionale de petrol. 

Lukoil este cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, fiind controlată de către oligarhul Vagit Alekperov, un apropiat al Kremlinului, fost ministru al Petrolului în perioada URSS. 

Lukoil anunţa în iunie că va constitui rezerve de 30 de miliarde de dolari în cinci ani şi va diminua investiţiile pentru a-şi reduce dependenţa de pieţele financiare, schimbarea de strategie fiind determinată de criza din Ucraina. 

De asemenea, Total este implicată în dezvoltarea proiectului de gaze lichefiate Yamal, în valoare de 27 de miliarde de dolari, împreună cu Novatek - al doilea producător rus de gaze, şi China National Petroleum Corp (CNPC). Novatek este controlată de către oligarhul rus Ghenadi Timcenko. Atât Novatek, cât şi Timcenko sunt sub sancţiuni americane. Novatek a cerut, la rândul său, ajutor din partea statului.

Mai puteţi citi: