O clasă politică responsabilă nu ne-ar vinde toată ziua cai verzi pe pereţi şi state paralele. Ar fi fost mai ancorată în realitatea dură a Uniunii Europene şi ar fi avut răspunsuri concrete la următoarele întrebări. Are România vreun rol în toată această poveste? Ar trebui ca ţara noastră să se opună cu tărie acestui proiect energetic? Poate Nord Stream 2 să afecteze relaţiile diplomatice din regiune şi să alimenteze o panică socială la graniţa de nord şi de est a ţării noastre? Ce importanţă capătă proiectul energetic BRUA în acest context?
Nord Stream 2, firul roşu care leagă Rusia de Germania
Pe fondul diminuării producţiei interne, nevoia Uniunii Europene de a importa gaze naturale este, pe un trend ascendent. În momentul de faţă, importurile asigură 69% din necesarul de gaze la nivelul UE. Cei mai mari exportatori în UE sunt Rusia (42%), Norvegia (34%) şi Algeria (10%). Gazele naturale lichefiate ocupă 14% din piaţă. În anul 2016, importurile de gaze naturale au fost cu 12% mai mari decât în anul 2015, motivele fiind creşterea consumului datorită scăderii preţurilor şi scăderea producţiei interne.
Pornind de la aceste cifre, Rusia şi Germania şi-au făcut propriile calcule comerciale. Gazprom intenţionează să demareze construcţia Nord Stream 2 în 2018, dublând astfel capacitatea lui Nord Stream 1, dat în folosinţă în anul 2011. Reţeaua va porni dinspre câmpurile de gaze naturale de la Bonavenkovo şi se va opri până aproape de coasta baltică, în Greifswald, Germania. Proiectul a primit finanţare de la cinci companii puternice de pe piaţa energiei europene. Este vorba despre OMV (Austria), Engie (Franţa), Uniper - desprinsă din grupul EON (Germania), Wintershall (Germania) şi Shell (companie anglo-olandeză). Gazoductul ar urma să fie finalizat în anul 2019.
Dacă planurile vor merge până la capăt, importurile de gaze ruseşti ar putea însemna 50% din totalul pieţei de gaze naturale a Germaniei şi va concentra, într-o singură rută, între 70% şi 80% din totalul exporturilor de gaze naturale ruseşti spre Europa. Asta înseamnă că vechile rute de gaze, construite chiar în timpul existenţei URSS-ului şi care tranzitează Ucraina şi alte ţări din Europa de Est ar putea deveni un morman de fiare vechi, nemaijustificându-şi utilitatea. Ar putea totuşi să permită transferul gazelor naturale în sens invers, de la noile surse de gaze naturale ce ajung în Turcia şi Grecia, dar Gazpromul se va opune puternic fluxului invers, atât timp cât are încă în vigoare contracte pe termen lung de rezervare a capacităţii acestor conducte, valabile inclusiv în deceniul următor.
Germania a susţinut puternic sancţiunile impuse Rusiei, dar nu a mers atât de departe, în timpul coaliţiei CDU/CSU – SPD, până la abandonarea Nord Stream 2. Dar, cu SPD în opoziţie, coaliţia „Jamaica” ar putea adopta o poziţie mult mai dură împotriva Rusiei. Cei mai vehemenţi sunt Verzii. Au criticat în termeni duri anexarea Crimeii. Acum, ar putea prelua portofoliul Ministerului de Externe iar Nord Stream 2 ar putea fi regândit. Toate opţiunile par a fi pe masă.
Comisia Europeană se opune Nord Stream 2 şi aminteşte de uniunea energetică
Primul motiv este că Nord Stream 2 dă peste cap intenţia Uniunii Europene de a contura şi mai bine planul uniunii energetice. Adică, dacă acest gazoduct ar funcţiona, practic 80% din exporturile de gaze ale Rusiei ar fi vămuite de Germania, ocolind rutele actuale care tranzitează Ucraina şi ţările din Europa Centrală şi de Est.
Al doilea mare motiv este că, după anexarea Crimeii, ţările UE au decis că este cazul de a investi în diversificarea resurselor de import pentru gazele naturale şi pentru a reduce gradul de dependenţă faţă de gazul rusesc. Nord Stream 2 contravine acestui principiu fundamental.
Al treilea motiv este că Uniunea Europeană susţine existenţa huburilor de gaze şi trecerea de la contractele pe termen lung gradual către preţuri spot. În anul 2012, Parlamentul European a votat pentru deschiderea şi modernizarea pieţei de gaze naturale iar noul model presupune un sistem integrat de indexare a preţului din contracte mult mai predictibil, care să fie deconectat de la evoluţia preţului petrolului, un model aplicat în contractele bilaterale de Gazprom încă din anii şaizeci.
Simţind o presiune din ce în ce mai mare pentru ca Nord Stream 2 să devină realitate, Bruxelles a adoptat în urmă cu o săptămână mai multe amendamente la Directiva 2009/73/EC pentru a se asigura că principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.
Pentru a întări solidaritatea dintre state, Comisia a vrut să se asigure că toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE se vor supune unei legislaţii unitare. Practic, acestea trebuie să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor. Asta înseamnă că Gazprom nu va mai avea monopol asupra Nord Stream 2 şi nu va putea în acelaşi timp atât să transporte cât şi să vândă gaz consumatorilor din UE.
Înainte de a face această mutare, Comisia Europeană a cerut opinia experţilor jurişti ai Consiliului UE. Răspunsul a fost că această Directivă s-ar fi aplicat, până acum, numai gazoductelor care se conectau la un sistem de transmisie a gazelor în Uniunea Europeană. Nord Stream 2, însă, face o legătură directă între Rusia şi Germania, în ciuda faptului că traversează teritoriul Uniunii Europene.
Prin amendamentele adoptate şi care vor fi supuse votului Parlamentului European, Comisia şi-a reiterat susţinerea pentru proiectele aflate aşa-numite de Interes Comun (PCI), printre care se află şi BRUA, gazoductul care ar transporta gaz dinspre Marea Caspică ar traversa România şi ar alimenta Europa Centrală şi Balcanii de Vest.
Interesant este şi votul din Senatul american care, cu o majoritate covârşitoare (97-2), a decis în acest an extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei şi a companiilor străine care fac tranzacţii cu Rusia şi cu Gazprom. Sunt afectate, practic, toate companiile implicate în Nord Stream 2 pe care le-am enumerat.
Ce pericole se ascund pentru Europa de Est în spatele Nord Stream 2

„Preferinţa multor state membre, cel puţin jumătate dintre acestea, este de a avea un mandat de negociere cu Rusia, deoarece avem diferenţe de opinie nerezolvate în ceea ce priveşte cadrul legal, compatibilitatea proiectului cu obiectivele Uniunii energetice şi rolul Ucrainei ca ţară de tranzit - ceea care, apropo, a fost susţinut în unanimitate de statele membre.Din păcate, propunerea noastră pentru mandat este încă în Consiliu, în timp ce Preşedinţia Estoniei face tot posibilul pentru a progresa. Obstacolul este centrat în jurul poziţiilor diferite ale serviciilor juridice, mai ales atunci când vine vorba de aplicabilitatea celui de-Al Treilea Pachet Energetic pentru conductele de gaze offshore.Acesta este motivul pentru care intenţionăm să propunem o modificare a directivei privind gazele naturale, astfel încât să nu mai existe o ambiguitate sau un semn de întrebare cu privire la aceste chestiuni. Sperăm că acest lucru va ajuta Consiliul să-şi accelereze activitatea. Cel mai bun şi mai credibil lucru care trebuie făcut este să negociem cu Rusia având priorităţi clare în minte - aplicabilitatea legislaţiei UE, securitate energetică şi Ucraina.“
Care ar trebui să fie interesul României?

Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
17 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
@Vlad Epurescu - Inteleg ca ...muriti de grija Germaniei , Ucrainei , R. Moldova , Bulgariei si altor tari din Europa de Est , doar despre Romania nu prea va intereseaza decat , eventual sa "...să se transforme într-un mic hub energetic şi într-un jucător-cheie ..." ! ( Cum poti fi , in acelasi timp , si "mic" hub" si "jucator- cheie" ?) Sunt in Romania milioane de romani care n-au acces la reteaua de gaze naturale , sunt sute de localitati , inclusiv orase , in care oamenii nu pot sa se incalzeasca sau sa-si prepare mancare cu gaze naturale. Iar noi le plangem de mila la germani ("...Germania a susţinut puternic sancţiunile impuse Rusiei, dar nu a mers atât de departe..." ! Cat despre UE si politica energetica , eu zic la fel , sa nu fiti ingrijorat , daca nici Germania nu-si cunoaste interesele si nu poate sa le sustina la Bruxelles , atunci cine stie si poate ? Vlad Epurescu... ?
M Costi "Sunt in Romania milioane de romani care n-au acces la reteaua de gaze naturale" Pai asta e diferenta intre lumea civilizata alaturi de Rusia si niste Anexe. romanii n-au gaze ? Nasol! Pai au rakete americane second hand, la ce le mai trebuie civilizatie ?
M Costi "( Cum poti fi , in acelasi timp , si "mic" hub" si "jucator- cheie" ?) Nu pot, cata vreme saboteaza Rusia construind tot felul de conducte subversive gen Iasi-Ungheni. O sa ramane cu propriile gaze venite de la OMV
Sa speram ca Germania va fi rationala si va da banii pentru conducta Nord Stream 2. De asemenea romanii nu trebuie sa constituie o problema, e suficient sa le zica de MCV sau de Spatiul Shengen si devin docili. Faptul ca romanii nu vor avea gaz iarna, sunt obisnuiti, pot sa imbrace 2 treninguri etc Europa trebuie sa se gandeasca ce ar insemna ca gazele sa le vina prin romania ? S-ar intoarce europa cu fundul in sus!
Adicătelea, într-un final, neamţul vrea iar să înarmeze dinozaurul roşu, pompând miliarde de euro rusului pentru gaze, ca să nu i se mai oprească mania revanşismului imperial ? Da, chiar eşti aşa de toantă elită politontă a UE ? Şi vă mai miră ascensiunea forţelor naţionaliste în statele europene ? Plecaţi dracului dacă nu vă duc bostanele, să vină noua generaţie, mai luminată la creier ! Noroc de SUA că vă mai trage de urechi
Vezi toate comentariile (17)