Până dă România legi bune pentru gazele din Marea Neagră, vecinii ne fură căciula. Polonia vrea să devină hub energetic în Europa Centrală şi de Est

Polonia şi-a propus să devină un hub energetic în Europa Centrală şi de Est, a declarat marţi preşedintele polonez Andrzej Duda, cu ocazia unei vizite de stat în Australia şi Noua Zeelandă, informează PAP. În acest timp, România sperie investitorii prin modificările aduse legii offshore, iar gazoductul BRUA se va opri în Ungaria.

Andrzej Duda a subliniat că Polonia lucrează în prezent la diversificarea surselor de aprovizionare, iar sectorul său energetic „trece printr-o perioadă de modificări intense”. Chiar dacă Polonia se bazează foarte mult pe cărbune, ca factor de garantare a securităţii sale energetice, a început să importe mari cantităţi de gaze naturale lichefiate via terminalul din Swinoujscie, nord-vestul Poloniei, şi de asemenea a început să construiască un gazoduct, denumit Baltic Pipe, pentru a putea importa gaze naturale din Norvegia, a spus Andrzej Duda, potrivit Agerpres.

„Vrem să devenim un hub energetic în Europa Centrală şi de Est ca parte a Iniţiativei celor Trei Mări”, a subliniat Duda la deschiderea unui forum energetic la Sydney.

Iniţiativa celor Trei Mări (ITM), lansată în 2015, vrea să stimuleze cooperarea între cele 12 state membre ale Uniunii Europene, cuprinse între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră. Este vorba despre Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Slovenia, Croaţia, România şi Bulgaria.

Producătorii nu s-au decis dacă mai investesc în România

Legea offshore, trecută recent prin Parlament, i-a speriat pe mare parte din producătorii energetici din România, care au sugerat recent că se vor mai gândi dacă să investească în ţară, în contextul modificărilor aduse cadrului fiscal.

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat recent că Legea Offshore votată de Parlament în luna iunie îi împiedică pe producători să ia decizia finală de a investi în gazele din Marea Neagră.

Ea a precizat că ţara noastră are de-a face cu un declin al producţiei şi că România va deveni importator net dacă nu va scoate la suprafaţă noi resurse.

Harald Kraft, preşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), a lăsat şi el de înţeles, recent, că companiile petroliere sunt mai sceptice să facă investiţii pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră, deoarece legea offshore adoptată recent le pune piedici precum prevederea de a vinde cel puţin jumătate de gaze pe bursele româneşti. „Producătorii nu sunt încântaţi, întrucât obligaţia de a vinde în mod obligatoriu jumătate de producţie, cotă care poate creşte teoretic până la 100%, pe piaţa centralizată nu motivează investiţiile”, a spus Kraft.

De asemenea, decizia Parlamentului de a elimina din legea offshore creditul fiscal acordat companiilor petroliere pune anumite piedici în continuarea discuţiilor şi luarea unei decizii pentru continuarea investiţiilor în proiecte pentru exploatarea gazelor naturale din perimetre offshore, arăta şi compania de consultanţă EY, într-o analiză.

„Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol şi gaze offshore din România şi vor descuraja investiţiile din Marea Neagră, cu consecinţa imediată a diminuării potenţialul de producţie suplimentară de hidrocarburi din zona offshore”, au transmis şi reprezentanţii Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA).

BRUA se opreşte în Ungaria

Ungaria a refuzat să construiască o conductă nouă care să ducă până în Austria proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). 

„Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani”, a explicat decizia Kristof Terhes, şeful transportatorului ungar de gaze FGSZ, potrivit HotNews.

Ministerul român de Externe a criticat faptul că „partea ungară a evitat să îşi asume investiţiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale”.

Comisia Europeană s-a implicat în dispută şi a transmis că susţine în continuare proiectul gazoductului BRUA aşa cum a fost gândit iniţial, adică până în Austria. Comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete a declarat că „România face o treabă excelentă”, referindu-se la faptul că pe teritoriul ţării noastre construcţia gazoductului deja a fost demarată. Totodată, el a spus că speră ca „acesta să fie un exemplu pentru restul participanţilor, iar problemele de acum dintre Ungaria şi restul participanţilor la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent”, scrie e-nergia.ro.