„Comportamentul, mediul de viaţă şi condiţiile socioeconomice influenţează în proporţie de 80% sănătatea unei persoane, potrivit studiului. Medicina modernă a progresat enorm, iar tratarea bolilor poate părea mai la îndemână acum. Însă, chiar şi cele mai avansate tehnologii medicale sunt ineficiente atunci când oamenii se confruntă cu izolarea socială, inegalitatea de venituri, alimentaţia şi poluarea. Previziunile sunt îngrijorătoare: rata de incidenţă a obezităţii va depăşi 68% din totalul populaţiei în multe ţări până în 2025, amplificând riscul bolilor cardiovasculare, a diabetului sau chiar a cancerului. În aceste condiţii, raportul PwC anticipează că va creşte exponenţial presiunea asupra bugetelor publice şi private atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.

Cheltuielile pentru asistenţa medicală la nivel global se situează la 8,4 trilioane dolari în fiecare an. Abordarea factorilor sociali care influenţează starea de sănătate a populaţiei este urgentă, iar angajatorii, autorităţile, companiile farmaceutice, asigurătorii şi medicii trebuie să găsească împreună soluţii cu impact atât asupra vieţii oamenilor, cât şi asupra bugetelor.

În unele state se conturează deja strategii care pot fi replicate la nivel mondial, precum: programe de prevenţie având la bază aplicaţii digitale de monitorizare a stării de sănătate sau a evoluţiei unor afecţiuni, contracte între autorităţi şi companiile farmaceutice bazate pe rezultatele terapiilor sau programe sociale de conectare a pacienţilor cu aceleaşi boli.

Principalele concluzii ale sondajului

• 57% dintre persoanele chestionate au spus că medicul nu le-a spus niciodată despre factorii sociali care le afectează sănătatea.
• Unul din cinci respondenţi a indicat că nu îşi poate permite un stil de viaţă sănătos.
• 20% spun că nu au timp pentru comportamente sănătoase.
• 35% nu dorm suficient pentru că au mai multe joburi, au grijă de alţi membri au familiei, nu au o locuinţă adecvată sau suferă de stres.
• 26% cred că prea mult timp petrecut pe telefonul mobil sau pe reţelele sociale le afectează stilul de viaţă.

• Investiţiile realizate până acum în programe de sănătate nu au reuşit să schimbe obiceiurile care previn afecţiunile cronice. De exemplu, potrivit OCDE, între 1990 şi 2010 rata fumatului a scăzut cu 31%, consumul de alcool cu doar cu 8%, în timp ce rata consumului zilnic de legume a crescut cu doar 2%.
• 50% dintre directorii de companii biofarmaceutice spun că practicile tradiţionale de stabilire a preţurilor la medicamente sunt nesustenabile, iar 90% arată că următorul val de produse inovatoare va fi o provocare pentru sistemele de sănătate.
• Unele state au început să experimenteze contractele bazate pe valoarea adusă de medicamente care leagă preţul de rezultatele tratamentelor pe pacienţi. În aceste cazuri, producătorii farma sunt direct interesaţi să se asigure că pacienţii îşi iau toate medicamentele, conform prescripţiilor, şi că au un mod de viaţă sănătos. Altfel, trebuie să returneze parte din preţul compensat.
• Monitorizarea pacienţilor cu ajutorul aplicaţiilor pe bază de Inteligenţă Artificială instalate pe smartphone sau ceasuri inteligente reprezintă o tendinţă care poate ajuta sistemele de sănătate.

Sondajul PwC a fost efectuat, în iunie 2019, pe un eşantion de 8.000 de persoane din opt teritorii, la care se adaugă interviuri cu liderii organizaţiilor medicale şi o analiză a peste 20 de studii de caz.