Războiul petrolului: ţiţeiul a ajuns 65 de dolari pe baril, minimul ultimilor 5 ani. Rusia, Venezuela şi Iranul sunt principalele victime

Războiul Arabiei Saudite cu petrolul de şist face victime colaterale: Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela

Preţul unui baril de ţiţei a scăzut 65 de dolari pe bursa de la New York, în vreme ce ţiţeiul Brent, tranzacţionat la Londra, a ajuns la 67 de dolari, minimul ultimilor cinci ani, ca urmare a deciziei OPEC de săptămâna trecută de a nu scădea producţia, a producţiei mari din zăcăminte neconvenţionale, provenită din SUA, şi a unor date economice mai slabe din China.

„Piaţa este în panică“, spune Hans van Cleef, expert pe energie la ABN Amro Bank în Amsterdam.

Iar preţul ar putea scădea şi mai mult: Murray Edwards, preşedintele Canadian Natural Resources Ltd, a firmat că petrolul ar putea ajunge chiar la 30 de dolari pe baril după care să îşi revină şi să se stebilizeze la 70-75 de dolari, scrie Bloomberg. Potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), producătorii americani care extrag din zăcăminte neconvenţionale sunt profitabili la preţuri aflate în jur de 40 de dolari pe baril.

Dacă scăderea barilului de ţiţei este un stimulent pentru creşterea economică, pentru o serie de state din jurul lumii scăderea preţului petrolului cu 38% de la începutul anului, de la niveluri de 110 dolari pe baril la doar 65 de dolari, este un adevărat dezastru. 

Astfel, potrivit studiilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kuwait, Qatar şi Emiratele Arabe Unite au nevoie de un preţ al petrolului de 70 de dolari pe baril pentru a fi pe zero cu bugetele naţionale. Situaţia se schimbă, însă, radical când vine vorba de alte state: Iranul are nevoie de 136 de dolari pe baril, iar Venezuela şi Nigeria de un preţ de 120 de dolari.

Rusia, foame de bani

Rusia are o situaţie aparte, deoarece pentru a fi pe zero cu bugetul are nevoie ca ţiţeiul să se tranzacţioneze cu 101 dolari pe baril. Rusia este vulnerabilă în mod particular, deoarece veniturile din petrol şi gaze naturale acontează 68% din exporturile Rusiei şi fac jumătate din veniturile bugetul de stat. Or, tocmai scăderea abruptă a petrolului în 1997 a cauzat intrarea Rusiei în incapacitate de plată în 1998.

Rusia se află sub sancţiunile SUA şi ale Uniunii Europene din cauza anexării Crimeei şi a sprijinului acordat separatiştilor din estul Ucrainei. Deja gigantul petrolier Rosneft a solicitat un ajutor de stat de 49 de miliarde de dolari. La fel şi băncile de stat VTB Group – al doilea grup financiar din Rusia, Gazprombank – braţul bancar al gigantului Gazprom şi Rosselkhozbank – banca agricolă a Rusiei au cerut deja ajutoare din partea Guvernului de la Moscova după ce au accesul blocat la finanţare în Occident. Mai mult, băncile ruse au de înfruntat şi creşterea creditelor neperformante. Deja banca centrală a Rusiei a cheltuit aproape 90 de miliarde de dolari în încercarea de a apăra rubla, iar aceasta oricum s-a depreciat la valori record, ajungând azi la 52 de unităţi pentru un dolar, faţă de 36 de unităţi. Declinul este de peste 40%.

Bravada lui Sechin

Igor Sechin, şeful Rosneft, brava săptămâna trecută spunând că Rusia nu va reduce producţia de ţiţei nici măcar la 60 de dolari barilul. De fapt, Rusia nu îşi poate forţa companiile private să reducă producţia şi nici nu ar putea din punct de vedere tehnic, deoarece ar îngheţa instalaţiile. Sechin spunea atunci că Rosneft îşi permite să suporte scăderea preţului, deoarece extrage ţiţeiul la un cost de 4 dolari pe baril. Numai că Rusia nu îşi permite scăderea nici a preţului şi nici a vânzărilor, deoarece bugetul este dependent de veniturile din resurse.

Potrivit lui Igor Shuvalov, fost vicepremier rus, statele arabe nu au redus producţia pentru a scoate de pe piaţă producătorii americani din zăcăminte neconvenţionale.

Mai puteţi citi: