Ruble pentru gaz: Ţările care au plătit până acum şi cele care au refuzat. Cât de dependente sunt unele state

0
Publicat:
Ultima actualizare:
gazprom conducta

Serviciile de utilităţi din UE sunt supuse presiunii din partea Moscovei să plătească gazul în moneda rusă, în timp ce îndrumările Comisiei au fost confuze, scrie politico.eu, trecând în revistă ţările care au plătit déjà gazul rusesc în ruble, dar şi pe cele care au refuzat.

În ultimele luni, companiile energetice din UE s-au străduit să dea sens declaraţiilor vagi şi uneori contradictorii de la Bruxelles cu privire la faptul dacă plata gazului rusesc în ruble constituie o încălcare a sancţiunilor UE, scrie politico.eu.

Până acum, Moscova a oprit livrarea gazelor câtre trei ţări din UE din cauza refuzului companiilor lor energetice de a se conforma unui decret rusesc emis pe 31 martie prin care plăţile de gaz din „ţările neprietenoase” să fie efectuate prin două conturi la Gazprombank din Rusia – unul în euro sau dolari şi unul în ruble pentru o conversie valutară finală.

Dar multe alte companii energetice fac plăţi în mod voluntar prin conturi bancare ruseşti. Toţi insistă că aceste plăţi sunt în conformitate cu sancţiunile UE.

Îndrumările Comisiei Europene nu au fost clare

În ghidurile juridice preliminare trimise în privat ţărilor, Comisia a avertizat că metoda de plată a gazelor „ar duce la o încălcare” a sancţiunilor UE.

Dar în aprilie, orientările publicate de către Comisie au indicat companiilor că sancţiunile UE „nu interzic deschiderea unui cont la Gazprombank”, sugerând cumpărătorilor să ceară părţii ruse „să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale în acelaşi mod ca înainte de adoptarea decretului”.

În ciuda solicitării statelor de a furniza informaţii mai clare, îndrumările scrise actualizate ale Comisiei, de la sfârşitul lunii aprilie, nu au menţionat dacă conturile în ruble ar încălca sancţiunile UE.

Între timp, iată o scurtă prezentare a ceea ce ştim până acum:

Ţările care au refuzat să plătească în ruble

PGNiG (Polonia): Compania a respins plata gazelor naturale ruseşti în ruble pe 12 aprilie. Gazprom a oprit livrările în data de 27 aprilie. Poate da în judecată pentru restabilirea furnizării în baza contractului.

Bulgargaz (Bulgaria): A refuzat să plătească în moneda naţională a Rusiei. Livrările au fost oprite pe 27 aprilie, la fel ca şi în cazul Poloniei.

Gasum (Finlanda): Guvernul finlandez a respins noua metodă de plată pe 28 aprilie. Livrările au fost oprite pe 21 mai, după o săptămână. Rusia a întrerupt şi exportul de electricitate către ţara nordică.

Ţările care au acceptat ultimatumul lui Putin

MVM (Ungaria): „Plătim în euro, Gazprombank converteşte euro, iar această sumă este plătită către Gazprom Export”, a declarat ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó la o conferinţă de presă din 11 aprilie. El a adăugat că un nou contract privind gazele naturale între CEE Energy, o filială a MVM, şi Gazprom Export, semnat în septembrie, permite deja plăţi în ruble.

VNG (Germania): „Vom plăti suma de pe facturi, care va continua să fie exprimată în euro, în conturile de la Gazprombank în conformitate cu procedura planificată, astfel încât plata la timp către furnizorul nostru să fie asigurată din partea noastră”, a declarat compania pe 9 mai, precizând că „presupunem că transferul în ruble nu va cauza dificultăţi... deschiderea contului a decurs complet fără probleme”.

RWE (Germania): „Suntem pregătiţi pentru plata în euro şi am deschis un cont corespunzător. Prin urmare, acţionăm în conformitate cu reglementările europene şi germane”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pe 16 mai.

Uniper (Germania): „Uniper a deschis [un] cont la Gazprombank şi, astfel, a făcut aranjamentele pentru o plată conformă contractuală în euro către acest cont, în conformitate cu noul mecanism de plată”, a declarat preşedintele Klaus-Dieter Maubach pe 18 mai.

Engie (Franţa): „Engie a purtat discuţii cu Gazprom cu privire la cererea Rusiei de modificare a schemei de plată pentru furnizarea de gaze ruseşti. Grupul a făcut demersurile necesare pentru a fi pregătit să îşi execute obligaţiile de plată, atâta timp cât respectă sancţiunile europene, a anunţat compania pe 17 mai.

Eni (Italia): „Eni a început procesul de deschidere a două conturi la Gazprom Bank, ca măsură de precauţie (unul în euro şi al doilea în ruble)”, a anunţat compania italiană pe 17 mai.

OMV (Austria): „Am implementat acum un proces de plată care respectă sancţiunile, care asigură că livrările de gaze pot fi plătite în timp util”, a declarat compania pe 20 mai.

ČEZ (Republica Cehă): „Am făcut plata în euro în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene. Nu vom comenta detaliile”, a declarat un purtător de cuvânt al ČEZ pe 20 mai.

SPP (Slovacia): „Slovacia a plătit factura din aprilie în euro conform contractului valabil (...) pe baza opiniei UE că o astfel de plată nu reprezintă o încălcare sau o eludare a sancţiunilor”, a declarat ministerul economiei din ţară pe 20 mai.

Geoplin (Slovenia): Geoplin „a convenit cu partenerul rus asupra unei proceduri de plată care este în conformitate cu contractul şi, în acelaşi timp, cu măsurile şi recomandările instituţiilor UE”, a declarat directorul companiei Vanja Lombar pentru televiziunea publică slovenă pe 20 mai.

Cât de dependente sunt unele state de gazul rusesc

Austria: se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia, deşi o parte din el este trimis către alte pieţe din regiune. Industria consumă 40% din acest gaz, 30% consumă centralele electrice, 20% locuinţele, pentru apă caldă şi încălzire, şi 10% transportul public. Rezervele de gaze naturale sunt în prezent la 18% din capacităţi, cu care Austria îşi poate satisface nevoile de acum până în aprilie.

Germania: 53% din necesarul său de consum provine din Rusia. Germania va mai importa gaze din Rusia cel puţin alţi 10 ani. Cel mai mare importator, Uniper, va menţine contractele cu Gazprom, care expiră până la mijlocul decadei următoare, potrivit unei declaraţii a directorului general al companiei, Klaus-Dieter Maubach, citat de Bloomberg.

Cehia şi Slovacia: 87% din gazele naturale importate de Cehia sunt de origine rusească, în timp ce în cazul petrolului ponderea ajunge la 50%. Ca măsură de precauţie, ţara a decis să-şi majoreze rezervele de gaze cu 200 de milioane de metri cubi.

Slovacia vecină, care se învecinează cu Ucraina, primeşte 100% din necesarul de gaze naturale şi petrol de la Rusia, în timp ce cele două centrale nucleare ale sale sunt de construcţie rusească, se bazează pe tehnologia rusească şi pe aprovizionarea cu uraniu.

Serbia este un aliat istoric al Rusiei şi de ani de zile negociază intrarea sa în UE. 85% din gazele naturale consumate de ţara balcanică sunt importate din Rusia. În ceea ce priveşte petrolul, Serbia trebuie să importe aproape 80% din necesarul său şi aici este complet dependentă de achiziţiile din Rusia.

Ungaria: Aproape toate importurile de energie din Ungaria, care acoperă 70% din consum, provin în acest moment din Rusia. Pe de altă parte, Budapesta a apelat la compania nucleară de stat Rosatom pentru a extinde singura centrală atomică pe care o are.

Bulgaria: Bulgaria a fost timp de decenii cea mai apropiată şi mai loială ţară din sud-estul Europei faţă de Uniunea Sovietică şi, ca atare, este astăzi complet dependentă de importurile de energie. Potrivit analiştilor locali, până la 90% din consumul său de petrol şi gaze provine din Rusia.

Principala rafinărie de petrol este deţinută de consorţiul rus Lukoil, care acoperă 60% din necesarul de combustibil. În plus, singura centrală nucleară din ţară (Kozlodui) este de construcţie rusească şi este complet dependentă de combustibilul nuclear importat din Rusia.

Alte state care depind în proporţii destul de mari de gazul rusesc sunt: Franţa – 24%; Italia – 41%; Grecia – 58%

România: este al doilea mare producător de petrol şi gaze din UE, fiind astfel ţara din regiune cel mai puţin dependentă de energia rusească. Importă 25% din gazele naturale pe care le consumă, care provin în totalitate din Rusia, în timp ce cumpără 70% din petrolul de care are nevoie din străinătate, din care 40% provine din Rusia.

România are cantităţi mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră şi capacitatea de a produce, de asemenea, gaze din argile.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite