Schimbări majore în transportul aerian: Cum vor călători corporatiştii versus parlamentarii. Estimări privind zborurile de business versus cele în scop turistic

Industria aeriană va pierde 48 de miliarde de dolari anul acesta, faţă de 126 de miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor IATA, citate de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB.

Sectorul aerian s-a numărat printre cele mai afectate industrii de izbucnirea pandemiei de Covid-19. Dacă alte domenii au reuşit să îşi reorganizeze activitatea, adaptându-se la noua realitate, flotele de aeronave ale firmelor au fost obligate să rămână la sol în urma impunerii de restricţii menite să limiteze mobilitatea populaţiei. În acest context, majoritatea companiilor aeriene au solicitat ajutor din partea statului pentru a putea să reziste acestei perioade extrem de dificile. Odată cu redeschiderea economiilor şi ridicarea restricţiilor se presupune că va urma momentul de revenire al industriei aeriene. 

Potrivit companiilor aeriene, călătoriile de afaceri rămân cu 70% sub nivelurile pre-pandemice, acest segment având o pondere importantă pentru veniturile lor. Totuşi, la nivelul transportatorilor din SUA precum American şi United Airlines, s-a observat o accelerare a ratei rezervărilor pentru călătoriile de afaceri în ultimele săptămâni.

Călătoriile de business vs cele în scop turistic

Pe de altă parte, conform companiei de consultanţă McKinsey, călătoriile de agrement tind să se recupereze mai repede decât călătoriile de afaceri după o recesiune, iar criza actuală nu este diferită. Recuperarea călătoriilor în scop turistic este aşteptată să atingă anul acesta aproximativ 40% din nivelurile din 2019 la nivel global, să revină la 90% din nivelurile pre-pandemice până în 2022 şi să le depăşească în următorii ani.

Pe de altă parte, nu se ştie dacă nivelurile călătoriilor de afaceri se vor întoarce vreodată la nivelurile pre-pandemice. Având în vedere că munca la distanţă a avut succes în multe aspecte şi oferă o soluţie mult mai rentabilă pentru interacţiunile transfrontaliere, este probabil ca o parte din firme să favorizeze o interacţiune digitală în viitor atunci când vine vorba de munca internaţională şi să recurgă mai rar la călătorii, doar în cazul aspectelor cheie şi în caz de nevoie.

În acest context, călătoriile de afaceri sunt prognozate să atingă doar 30% din nivelurile pre-pandemice până la sfârşitul anului şi 67% până în 2022, conform McKinsey. Estimările sale vizează că până în 2024, călătoriile de afaceri vor atinge 80% din nivelurile din 2019. Ultimele lor proiecţii arată că deplasarea aeriană globală va atinge 35% din nivelurile pre-pandemice până la sfârşitul anului, în timp ce cererea va creşte la 80% din nivelurile pre-pandemice până în 2022.

În acest context, preşedintele IATA a declarat că se aşteaptă ca industria să iasă din criza actuală mai mică şi mai precaută, fiind posibil ca firmele aeriene să renunţe la ideile de extindere prin achiziţii din cauza lipsei de fonduri. IATA estimează că industria va pierde 48 de miliarde de dolari anul acesta, după ce a pierdut 126 de miliarde de dolari în 2020. Economistul-şef al grupului a declarat săptămâna trecută că traficul aerian din acest an va reprezenta 52 la sută din traficul din 2019 şi nu va reveni la nivelurile pre-pandemice până în 2023.

Pentru a facilita procesul de redeschidere şi a oferi un impuls călătoriilor cu avionul, industria aeriană a demarat o campanie care să reducă restricţiile la frontieră pentru a permite mai multe călătorii internaţionale chiar şi pentru persoanele care nu sunt vaccinate împotriva coronavirusului. Asociaţia Internaţională pentru Transportul Aerian (IATA) a declarat la începutul lunii iunie că guvernele ar trebui să utilizeze măsuri de screening precum testarea pasagerilor pentru virus, în locul impunerii de carantine şi a altor restricţii.

Comentariile subliniază îngrijorarea oficialilor companiilor aeriene legată de faptul că procesul de redresare a sectorului de călătorii ar putea să nu fie suficient de rapid pentru ca sezonul de vârf al vacanţei de vară să fie un succes. Aceştia speră că oficialii statelor membre G7 vor fi de acord să tempereze restricţiile de călătorie în timpul sau înainte de Summitul statelor G7 care va avea loc în Marea Britanie în perioada 11 - 13 iunie.

Cea mai dură parte a pandemiei pare să fi trecut pentru companiile aeriene, dar asta nu înseamnă că drumul industriei către redresare va fi lin. Sectorul se confruntă cu un alt factor de risc ce are potenţialul de a se transforma într-o criză: trecerea către energia verde şi evoluţia contribuţiei sale la schimbările climatice.

Preferinţele corporatiştilor vs parlamentari în contextul schimbărilor climatice

Industria se regăseşte sub presiuni în creştere de a acţiona în vederea reducerii, în primă fază, şi apoi a eliminării emisiilor determinate de călătorii. Totuşi, acest obiectiv nu este atât de uşor pe cât ar putea părea. Unele soluţii precum celulele de combustie cu hidrogen sunt promiţătoare, dar nu este clar când vor fi disponibile pentru transportul aerian. Acest lucru lasă puţine opţiuni companiilor: pot face modificări pentru a îmbunătăţi eficienţa, pot aştepta îmbunătăţirea tehnologiei sau pot investi în prezent pentru a ajuta la descoperirea şi perfecţionarea unor opţiuni viabile pentru viitor.

Experţii susţin că transportul aerian comercial reprezintă aproximativ 3 până la 4% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din SUA. În timp ce avioanele devin mai eficiente cu scoaterea pe piaţă a fiecărui nou model, cererea în creştere pentru zboruri depăşeşte aceste progrese. Organizaţia Naţiunilor Unite se aşteaptă ca emisiile de dioxid de carbon ale avioanelor să se tripleze până în 2050. Cercetătorii de la Consiliul Internaţional pentru Transport ”Curat” afirmă că emisiile pot creşte şi mai repede.

În vederea combaterii acestei probleme, au fost deja luate o serie de decizii din afara industriei. Astfel, parlamentarii francezi iau în considerare interzicerea zborurilor scurte care pot fi substituite cu mobilitatea cu trenul, în timp ce unele corporaţii mari, ai căror angajaţi sunt obligaţi să călătorească şi aleg locuri de lux în clasa business, îşi revizuiesc bugetele de călătorie pentru a reduce cheltuielile şi emisiile.

Într-o zi, toate aceste tehnologii ar putea ajuta la decarbonizarea industriei, iar proiectele pilot au început deja, în principal în Europa, unde Airbus spune că intenţionează să construiască un avion cu emisii zero până în 2035. Boeing şi-a pus accentul pe dezvoltarea unor aeronave mult mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil şi se angajează să se asigure că toate avioanele sale comerciale pot zbura exclusiv pe combustibil „durabil” pentru avioane fabricat din deşeuri, plante şi alte materii organice.

Totuşi, toate aceste ajustări necesită investiţii importante, fiind necesară o ”reformare” a industriei, iar momentul apariţiei acestui trend nu ajută, venind la scurt timp după ce companiile au marcat o serie de pierderi semnificative şi în care nevoia de capital este ridicată.