INFOGRAFII America, tărâmul tuturor imposibilităţilor. De ce mediul din SUA devine tot mai ostil antreprenorilor

A-ţi deschide o afacere în Statele Unite ale Americii este tot mai greu, iar succesul nu mai are nimic de-a face cu munca şi cu perseverenţa. Acum, problemele sistemice aruncă orice antreprenor undeva între mila băncilor, lăcomia statului şi noroc chior. Dacă statele sărace îşi impulsionează economiile prin consolidarea instituţiilor publice, ce se întâmplă cu o economie dezvoltată atunci când instituţiile sale degenerează?

„Nu oricine este un antreprenor. Chiar şi-aşa, orice ar trebui să încerce, măcar o dată, să pornească o afacere”, scrie reputatul istoric Niall Frguson într-un editorial publicat în „The Wall Street Journal”.

„Există ceva unic din punct de vedere educaţional atunci când stai la un birou pe care tocmai l-ai închiriat într-o clădire oribilă, muncind zi şi noapte alături de o mână de angajaţi doar ca să ieşi break-even”, continuă acesta. 

Statele Unite şi-au pierdut însă dreptul de a se mai numi „tărâmul tuturor posibilităţilor”, devenind mai degrabă un mediu ostil micilor întreprinzători, scrie Ferguson în noua sa carte, „Marea degenerare: cum decad instituţiile şi mor economiile”. 

„Suntem asiguraţi de economişti zgomotoşi că economia americană ar avea o creştere mai mare, iar rata şomajului ar fi mai mică dacă guvernul ar rula deficite bugetare şi mai mari şi/sau dacă Rezerva Federală ar tipări şi mai mulţi bani. Dar dacă greul stă în altă parte, în probleme care nu ar putea fi rezolvate de nicio cantitate de stimuli fiscali şi monetari?”, scrie Ferguson. 

Ferguson este doar cea mai recentă voce care susţine că problemele economiei americane au depăşit faza în care puteau fi rezolvate prin stimuli fiscali sau de politică monetară şi susţine că, în schimb, deficienţele sistemice din SUA ţin de degenerarea sistemului instituţional din „tărâmul tuturor posibilităţilor”. 

Atunci când statele sărace îşi consolidează instituţiile, creşterea economică accelerează. Dar cum rămâne cu ţările bogate? Dacă statele sărace se pot îmbogăţi prin consolidarea instituţiilor, nu este posibil ca ţările bogate să sărăcească atunci când permit instituţiilor să degenereze?. Nialol Ferguson, profesor de Istorie la Universitatea Harvard 

Ferguson foloseşte datele compilate de Banca Mondială şi International Finance Corporation pentru realizarea topului anual „Doing Business”. Clasamentul arată cât de uşor sau de greu este să deschizi o afacere într-o ţarp străină în funcţie de numărul de zile de care este nevoie pentru îndeplinirea procedurilor birocratice. 

În SUA este tot mai greu să deschizi o afacere

Analizând datele din ultimii şapte ani, Ferguson a observat că tendinţa la nivel mondial este de scădere a numărului de zile - ceea ce înseamnă o relaxare a birocraţiei. Însă în aproximativ 20 de ţări din întreaga lume, numărul de zile a crescut, marcând faptul că este acum mai greu decât în urmă cu şapte ani să-ţi deschizi o afacere acolo. 

Evoluţia economiei americane de la izbucnirea crizei | Create infographics

În SUA, numărul de zile necesare pentru a bifa formalităţile pentru deschiderea unei afaceri a crescut cu 18%, la 433. Înăsprirea legislaţiei americane a venit ca urmare a izbucnirii crizei economice din 2007-2008. În încercarea de a elimina dezechilibrele din sectorul bancar care au dus la intrarea în recesiune, autorităţile au reformat drastic legile. Cel mai bun exemplu este Legea de Reformă pentru Wall Street şi Protecţia Consumatorilor (cunoscută şi sub numele de Legea Dodd-Frank). Ea are 848 de pagini şi reprezintă cea mai amplă şi mai drastică reformă bancară aplicată în întreaga lume. 

„Cine câştigă de pe urmă înăspririi reglementărilor? Avocaţii, şi să nu uităm de lobbyişti. Complexitatea nu este prietenul omului mic. Este prietenul buzunarului adânc”, arată Ferguson. 

În ultimii doi ani, economia americană a revenit la creştere, însă ratele au fost mult mai scăzute decât aşteptările oficialilor de la Washington. Însă evoluţia a fost pusă pe seama politicilor de stimulare economică aplicate de Rezerva Federală, banca centrală a SUA, sau aşa-zisa relaxare catitativă.

Metoda presupune tipărirea şi injectarea de bani în piaţă pentru stimularea economiei prin investiţii în domenii-cheie precum infrastructură.  Rezerva cumpără obligaţiuni emise de Trezorerie sau de state, titluri speciale emise în SUA pentru construirea de drumuri şi alte instrumente financiare asemănătoare. 

4.700 de miliarde de dolari nu aduc fericirea

Practic, banca centrală tipăreşte bani pe care-i împrumută apoi autorităţilor, care-i folosesc pentru programe de impulsionare economică. SUA au început să folosească această metodă încă din 2009, la câteva luni după ce colapsul Lehman Brothers a aruncat lumea în criză. 

Timp de un an şi jumătate, la apogeul crizei din SUA, sumele tipărite de Rezerva Federală ajungeau la 75 de miliarde de dolari pe lună. În total, SUA au injectat în acest fel aproximativ 4.700 de miliarde de dolari în economie. Însă, pentru că metoda nu a avut efectele aşteptate, iar creşterea economică rămâne anemică, programul a fost suplimentat cu sute de miliarde de dolari şi extins cu câţiva ani. 

Cum a evoluat rata şomajului în SUA din 2006 până în prezent | Create infographics

Strategia a avut însă două tăişuri. Pe lângă faptul că nu a obţinut efectele scontate, ea a alimentat constant temerile investitorilor, care văd economia americană ca fiind „pe perfuzii” de la banca centrală. 

Creşterea economică rămâne în continuare prea fragilă pentru ca banca centrală să-şi poată permite să renunţe la aceste operaţiuni, iar pieţele au devenit acum dependente de cei aproximativ 85 de miliarde de dolari pe care Rezerva Federală îi pompează lunar în economie. 

Contextul economic sumbru a fost cauzat şi de tăierile bugetare aplicate automat din aprilie în Statele Unite, după ce membrii Congresului nu au reuşit să ajungă la un compromis. Practic, reducerile se aplică automat pentru toate sectoarele bugetare.

Singurul capitol la care guvernanţii au reuşit să cadă de acord în timpul negocierilor a fost întocmirea unei liste de excepţii, publicată în ianuarie de o comisie din cadrul Congresului. Programele guvernamentale scutite de tăieri sunt ajutoarele de securitate socială, asigurările medicale pentru persoanele cu venituri mici şi o serie de deduceri fiscale. 

Câteva proiecte-emblemă ale Administraţiei Obama, precum programul de asigurări medicale pentru copii, cel de asistenţă nutriţională şi cel temporar pentru familiile cu probleme financiare, vor scăpa de reducerile automate.

De asemenea, toate programele Departamentului pentru Veterani vor rămâne cu bugetele netăiate. O excepţie notabilă a fost stabilită şi pentru salariul preşedintelui, care va rămâne la acelaşi nivel, deşi face parte din categoria celor vizate de reduceri.

Economia SUA ar putea reintra în recesiune

Pe lângă deficitul de aproximativ un trilion de dolari pe care SUA îl vor înregistra şi în acest an, 85 de miliarde par o sumă redusă. Cu toate acestea, tăierile automate vor declanşa cel mai probabil o nouă etapă de recesiune pentru economia americană, spun analiştii.

Cum a evoluat rata şomajului în SUA de la începutul anului | Create infographics

În plus, tăierile vin într-un moment deloc favorabil: volumul exporturilor navale a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, preţul benzinei a crescut cu 50 de cenţi pe galon în două luni, iar rata şomajului a crescut în ianuarie la 7,9%. 

Efectele vor fi resimţite şi propagate în economia reală, iar consecinţe vor apărea inclusiv în domenii precum inspecţia sanitară agroalimentară şi controlul traficului aerian. Industria grea va fi prima lovită din cauza tăierilor drastice aplicate bugetului pentru Apărare. Producătorii de vapoare, aparate de zbor şi vehicule militare se numără printre principalii afectaţi. Problemele din industrie se vor reflecta direct pe piaţa muncii.