SUA atacă Germania în trei scandaluri economice cu miză geopolitică

Desen de Vali Ivan

Autorităţile din SUA au declanşat concomitent trei investigaţii împotriva Germaniei, prin anchetarea Volkswagen şi a Deutsche Bank, în vreme ce federaţia germană de fotbal este acuzată că a dat mită la FIFA pentru a primi organizarea Cupei Mondiale din 2006.

Germania se află în centrul a trei investigaţii deschise de Statele Unite ale Americii, Berlinul având de răspuns, pe lângă scandalul Volkswagen, suspiciunilor privind spălarea de bani pe care Deutsche Bank a făcut-o pentru doi oligarhi apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi acuzaţiilor că oficiali germani ar fi oferit mită în scandalul FIFA pentru găzduirea Cupei Mondiale din 2006.

Cele două mari puteri economice sunt prinse într-o luptă surdă pe mai multe fronturi, de la negocierile privind TTIP – tratatul de liber schimb între Uniunea Europeană şi SUA, până la susţinerea preşedintelui sirian Bashar al-Assad sau regimul sancţiunilor împotriva Rusiei, ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului acordat de Kremlin separatiştilor din estul Ucrainei. La acestea se adaugă controversele privind spionarea cancelarului german Angela Merkel de către NSA şi protecţia datelor cu caracter personal pe internet.

Scandalul Volkswagen

Scandalul Volkswagen a izbucnit în luna septembrie, după ce grupul auto german a recunoscut instalarea unui soft care manipula rezultatele testelor de poluare pe 11 milioane de autovehicule diesel vândute în întreaga lume. Volkswagen a recunoscut problema ca urmare a presiunilor făcute de Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA), deşi mai bine de un an de zile a negat tot şi a dat vina pe erori tehnice. Grupul german riscă amenzi de 18 miliarde de dolari numai în SUA, fiind investigat şi de către procuratura americană, şi de o serie de autorităţi din Europa. Cancelarul german Angela Merkel a încercat, însă, să spele eticheta „Made in Germany“, având în vedere că industria auto face cele mai renumite produse de export ale Germaniei, vânzările în străinătate fiind de peste 200 de miliarde de euro anual.

Spălarea de bani făcută de Deutsche Bank

Gigantul financiar Deutsche Bank, cea mai mare bancă a Germaniei, este anchetată de către Departamentul Justiţiei din SUA. Mai mulţi apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin ar fi beneficiat de o serie de tranzacţii făcute de către filiala din Rusia a Deutsche Bank, prin care s-au scos din ţară circa 6 miliarde de euro. Între beneficiari se află o rudă mai îndepărtată a preşedintelui rus Vladimir Putin şi doi prieteni vechi, Arkadi şi Boris Rotenberg, care s-au îmbogăţit prin contracte cu companii de stat ruse şi care sunt pe lista sancţiunilor SUA. Arkadi este fostul partener de judo al preşedintelui rus Vladimir Putin, în vreme ce Boris tocmai ce a jucat hockey cu Putin de ziua acestuia. 

Cupa Mondială pe şpagă

Un alt „front“ al disputelor germano-americane îl constituie investigaţia derulată de către FBI în scandalul de corupţie care a învăluit FIFA, federaţia internaţională de fotbal. Scandalul a dus la demisia lui Sepp Blatter de la conducerea forului mondial. Atât Rusia, cât şi Qatarul sunt acuzate că au dat mită pentru a primi organizarea campionatelor mondiale din 2018, respectiv 2022.

Acum, însă, scandalul a ajuns şi la Germania. Aceasta este acuzată că ar fi mituit patru membri din Asia ai Comitetului Executiv al FIFA pentru a obţine organizarea Cupei Mondiale din 2006, în afacere fiind implicaţi înalţi reprezentanţi ai fotbalului german, precum Franz Beckenbauer, potrivit „Der Spiegel“. Mai precis, comitetul de candidatură ar fi instituit un fond special de mită, care a fost alimentat cu 10 milioane de franci elveţieni, cu care s-ar fi mituit oficialii FIFA. Banii ar fi fost împrumutaţi de către Robert Louis-Dreyfus, şeful de atunci al grupului german Adidas. Ulterior, banii s-ar fi întors la Dreyfus printr-o plată de 6,67 milioane de euro, având ca justificare organizarea unei gale pe Stadionul Olimpic din Berlin, dar care a fost anulată. Organizarea Cupei Mondiale din 2006 a fost atribuită Germaniei în anul 2000. Federaţia germană de fotbal respinge acuzaţiile, ca şi cea rusă.

Negocieri secrete pe TTIP

Cele trei scandaluri concomitente vin în momentul în care SUA şi Uniunea Europeană se pregătesc pentru începerea negocierilor finale privind TTIP, tratatul de liber schimb între cele două maluri ale Atlanticului. Acesta are foarte mulţi critici în Europa. Îngrijorările europenilor sunt că multinaţionalele vor avea un cuvânt mult prea greu de spus în faţa guvernelor prin clauzele de protecţie a investiţiilor, sindicatele se tem că tratatul va duce la o deteriorare a drepturilor angajaţilor, în vreme ce organizaţiile care militează pentru protecţia mediului argumentează că tratatul va slăbi standardele privind poluarea şi vor introduce alimentele modificate genetic.

Contre privind Rusia şi regimul din Siria

De asemenea, SUA şi Germania au avut mai multe contre în ultima vreme în privinţa regimului sancţiunilor aplicate Rusiei şi a războiului din Siria.

Germania este mai apropiaţă de Rusia din punct de vedere economic, iar două dintre marile sale grupuri energetice, E.ON şi Wintershall, au semnat lunile trecute un acord împreună cu Gazprom pentru construirea unui nou gazoduct pe sub Marea Baltică. Alături de acestea se mai află în proiect şi austriecii de la OMV, şi gigantul petrolier Shell. De asemenea, ieri, autorităţile ruse au aprobat preluarea unei subsidiare a Transneft de către compania germană International Trading Partners AG.

De altfel, Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene – denunţa recent, într-un discurs la Passau, Germania, ceea ce el numea „dictatul american“ şi cerea reluarea „relaţiilor practice“ cu Rusia. 

Şi în privinţa Siriei, cele două puteri au viziuni divergente. Aviaţia rusă a început recent să bombardeze poziţiile rebelilor „moderaţi“, susţinuţi de către SUA, în vreme ce cancelarul Angela Merkel a afirmat că preşedintele Bashar al-Assad trebuie să aibă un rol în discuţiile privind sfârşitul războiului civil din Siria. Aceasta este exact poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin, dar este respinsă de către americani.

Protecţia datelor personale, subiect sensibil

Protecţia datelor personale este un alt subiect problematic în relaţiile dintre Germania şi SUA, după ce dezvăluirile lui Edward Snowden din anul 2013 au arătat că NSA a spionat direct telefonul cancelarului german Angela Merkel.

Curtea Europeană de Justiţie a anulat recent acordul „Safe Harbor“, care permitea giganţilor internetului ca Facebook sau Google să transfere date peste Ocean, între propriile servere. Argumentul instanţei a fost că datele personale ale cetăţenilor din Uniunea Europeană nu sunt protejate la un nivel adecvat, tocmai din cauza supravegherii în masă derulată de către NSA.