Tatneft şi Rosneft ar putea pleca din Ucraina din cauza conflictului armat din estul ţării. Lukoil deja şi-a vândut benzinăriile din acest stat

Tatneft este controlată de guvernul republicii Tatarstan din cadrul Federaţiei Ruse     FOTO Reuters

Gigantul petrolier Rosneft, controlat de statul rus, şi producătorul de ţiţei Tatneft, deţinut de către guvernul regional din Tatarstan, o republică din cadrul Federaţiei Ruse, ar putea părăsi Ucraina, după ce Lukoil a vândut deja reţeaua sa de benzinării din ţara vecină, scrie RusMinInfo.com.

Rosneft deţine o reţea de 150 de benzinării şi o rafinărie, în vreme ce Tatneft are 111 furnizori şi 11 terminale petroliere.

Rosneft este cea mai mare companie petrolieră rusă şi produce 40% din ţiţeiul rus. Aceasta este condusă de către Igor Sechin, fost vicepremier rus şi prieten apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Atât Rosneft, cât şi Sechin se află deja sub sancţiuni. Rosneft a cerut zilele trecute statului un ajutor de 41 de miliarde de dolari. Compania nu mai poate să se împrumute pe pieţele de capital din SUA sau de la băncile americane, ceea ce i-a blocat accesul la finanţare. Rosneft este în mare parte construită pe activele Yukos, un gigant petrolier deţinut anterior de către miliardarul Mihail Hodorkovski şi demantelat de către autorităţile ruse. Hodorkovski a fost acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani şi a stat peste 10 ani în închisorile ruse, fiind eliberat la finele anului 2013.

Tatneft, probleme vechi în Ucraina

Tatneft este un gigant tăcut al Rusiei, care a înregistrat anul trecut venituri de 14,2 miliarde de dolari şi un profit net de 2,2 miliarde de dolari. Compania este deţinută de către guvernul din Tatarstan, o republică din cadrul Federaţiei Ruse. Tatneft are şi o dispută cu Ucraina pentru Ukrtatnafta, o subsidiară care deţine rafinăria din Kremenchuk. Aceasta este cea mai mare rafinărie ucraineană şi acoperea 35% din consumul intern de combustibili al ţării în 2009.

Rafinăria în cauză a fost fondată în 1994 de către preşedinţii Ucrainei şi Tatarstanului. Tatneft deţinea direct 8,6%, dar guvernul Tatarstanului deţinea 28,7% din acţiuni, iar o serie de offshore-uri apropiate de Tatneft deţineau 18,2%. Restul de 43% a fost deţinut de către compania ucraineană de stat Naftogaz. Statul ucrainean a contestat transferul acţiunilor către cele două offshore-uri, iar justiţia a decis ca acţiunile acestora să fie transferate către Naftogaz în 2007. Ulterior, cota tătarilor a fost redusă aproape de zero, iar rafinăria a fost vândută către Privat Group, care deţine 56%, Naftogaz păstrând cei 43%.

Tatneft a dat în judecată statul ucrainean la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Haga cerând iniţial 520 de milioane de dolari, dar apoi şi-a majorat pretenţiile la 2,4 miliarde de dolari. Azi, tribunalul de arbitraj a dat dreptate Tatneft, dar i-au fost acordate doar 100 de milioane de dolari. Ucraina a anunţat că va face apel.

În 2008, în urma semnării unui acord între SUA şi Cehia pentru amplasarea unui radar din sistemul antibalistic, Tatneft a tăiat livrările de petrol către Cehia.

Analiştii se tem de confiscări

Valery Nesterov, analist la banca rusă de stat Sberbank, nu exclude confiscarea activelor celor două companii în Ucraina, potrivit Ria Novosti. „Sectorul petrolier rus sau activele din acesta s-ar putea afla sub sancţiuni sub diverse pretexte, de exemplu, pentru a compensa pierderea activelor din Crimeea pentru companiile ucrainene“, crede Nesterov.

Grigori Vigon, directorul Centrului pentru Energie Skolkovo, spune că investiţiile din domeniul petrolier ucrainean deja au devenit neprofitabile.

Lukoil a plecat deja, din cauza extremiştilor

Lukoil a anunţat deja că îşi vinde cele 240 de benzinării şi cele şase depozite de produse petroliere către compania austriacă AMIC Energy Management GmbH, fără a preciza preţul tranzacţiei.

Oligarhul rus Vagit Alekperov, care controlează Lukoil şi este şi preşedintele companiei, a afirmat că în acest an vânzările Lukoil scăzuseră deja cu 42% in Ucraina. În plus, o parte dintre benzinăriile companiei au fost blocate de către „Sectorul de Dreapta“, un grup extremist ucrainean. Este vorba de staţiile din Ivano-Frankivsk, în vestul ţării.

Situaţia a devenit cunoscută în data de 29 iulie, dar informaţii recente arată că blocada a fost iniţiată încă din 24 iulie. Lukoil nu a vrut să atragă atenţia asupra situaţiei şi a insistat cerând sosirea unei delegaţii OSCE. Totuşi, inclusiv după ce OSCE a sosit în zonă şi a documentat situaţia, „Sectorul de Dreapta“ nu a părăsit locul.

Mai puteţi citi: