Bloc nou sau vechi? Care sunt cele mai sigure construcţii din Capitală în faţa unui cutremur major

Cumpărarea unui apartament în bloc mai vechi sau în unul nou este o întrebare pe care şi-o pun toţi cei care sunt pregătiţi să achiziţioneze o locuinţă în Capitală, mai ales că Bucureştiul este un oraş cu risc seismic ridicat.

Cât de sigure sunt blocurile noi şi vechi din Capitală la un seism major, dar şi cum ne putem da seama de calitatea construcţiei unui imobil explică pentru „Ghidul pentru casă” dezvoltat de Storia.ro Vasile-Mihai Buliga, manager general al Prohil Design, companie specializată în arhitectură, inginerie structurală şi servicii de expertizare pentru clădiri.

Potrivit lui Buliga, primul aspect căruia cumpărătorii trebuie să îi acorde atenţie este anul de execuţie al imobilului şi, implicit, numărului de seisme prin care a trecut acea clădire, precum şi intervenţiilor executate în urma cutremurelor. El spune că orice construcţie trecută printr-un seism major îşi pierde din capacitatea portantă, iar următorul seism, nu neapărat de o intensitate majoră, poate duce la colapsul acesteia. Totodată, adaugă el, mai sunt de importanţă aspectele legate de gradul de întreţinere a respectivei construcţii, modificările aduse, durata de viaţă a instalaţiilor şi, nu în ultimul rând, deşi poate părea un criteriu subiectiv, tipul şi alcătuirea compartimentărilor.

Specialistul spune că, pentru a controla calitatea lucrărilor, un cumpărător trebuie să solicite sprijinul unei persoane ce deţine cunoştinţe în domeniu şi poate constitui o părere avizată. „O astfel de părere se fundamentează atât pe baza studierii documentaţiilor de execuţie, cât şi prin inspectarea în teren a construcţiei”, precizează Buliga. Potrivit lui, etapa de inspectare devine ceva mai greoaie cu cât gradul de finisare a construcţiei se apropie de 100%, iar pentru a avea o imagine cât mai apropiată de cea reală se impune urmărirea construcţiei încă din stadiul de şantier, unde principalii indici nu sunt acoperiţi de straturile de finisaj.

Totodată, potenţialul cumpărător trebuie să solicite de la vânzător cartea tehnică a construcţiei. Această reprezintă, conform definiţiei, ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatarea construcţiei şi instalaţiilor aferente.

Potrivit spuselor specialistului, ce trebuie să ştim şi să fim conştienţi este că o clădire, ca orice altceva realizat de om, are o durată de viaţă bine definită. Astfel, cu cât o clădire este mai veche şi peste ea au trecut seisme de intensităţi mari, cu atât este mai expusă colapsului, mai ales dacă nu au fost luate măsuri de consolidare.

Anii de cotitură în construcţiile de blocuri

Seismele majore din ţara noastră au avut loc în anii 1940 şi 1977, dar nu sunt de neglijat nici cele din 1986 (7,1 pe scara Richter) şi 1990 (6,9 pe scara Richter).

În Bucureşti, ca perioade de referinţă în construcţiile de blocuri, putem bifa anul 1940 ca apogeu al construcţiilor executate din zidărie portantă şi începerea utilizării pe scară largă a betonului armat, spune Buliga. Anul 1977, potrivit lui, poate fi considerat un moment de cotitură pentru ingineria seismică, moment după care s-a acordat o atenţie deosebită studiului mecanismelor de formare a cutremurelor şi al impactului acestora asupra construcţiilor, concomitent cu o puternică industrializare a segmentului construcţiilor din prefabricate. Anul 1990 reprezintă momentul în care se trece de la un segment planificat al construcţiilor la unul individualizat, fiind practic punctul de declin al prefabricatelor şi al segmentului construcţiilor în general.

Despre anul 2000, mai menţionează Buliga, punem spune că este primul an în care piaţa construcţiilor marchează prima creştere, este anul apariţiei primilor dezvoltatori imobiliari şi se caracterizează prin utilizarea pe scară largă a betonului turnat monolit.