Imobiliare

articolul anterior articolul urmator

BNR: Românii trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere fără să apeleze la sprijin financiar

2
26 Jul 2021 11:15:18
Autor: Melania Agiu
Foto: Arhivă Adevărul
Foto: Arhivă Adevărul

O gospodărie tipică din România dispune de venituri suficiente pentru a-şi achiziţiona o locuinţă, prin credit bancar, pe o perioadă de 25 de ani, arată datele centralizate de BNR, în Raportul asupra stabilităţii financiare, din iunie 2021, dat publicităţii joi.

„Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar pune în evidenţă faptul că, venitul mediu al unei gospodării tipice din România, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.”, transmite BNR.
 
Indicele de accesibilitate (en. Housing Affordability Index) măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relativ la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani.
 
„Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, arată BNR.
 
Potrivit sursei citate, fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, timpul necesar achiziţionării unei locuinţe cu două camere la nivel naţional este de circa 8,5 ani (raportul preţ pe venit, eng. price to income), iar în cazul unui imobil cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (date la decembrie 2020).
 
Potrivit datelor INS, veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2021, în termeni nominali, 5.476 lei pe gospodărie. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, iar cheltuielile pentru investiţii – destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni – deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%). documentul arată că avuţia netă a românilor a ajuns la un maxim istoric la finalul anului 2020.
 

Dezvoltarea regiunilor influenţează gradul de creditare

„Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31 la sută din totalul creditelor, iar următoarele cinci judeţe (Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov) reprezintă 26 la sută (date la martie 2021)”, arată raportul citat.
 
Potrivit datelor BNR, creditul ipotecar nou în perioada T2 2020 – T1 2021 a fost cu 7% mai mare faţă de volumul acordat în T1 2019 – T1 2020. Acesta a fost susţinut de o creştere robustă a creditului ipotecar standard (+22 la sută) ce a contrabalasat reducerea creditului nou oferit prin programul guvernamental Noua Casă (-32 la sută).
 
„Rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” continuă să se menţină, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39 la sută din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020), în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019”, arată raportul citat.
 
Gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei (cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”) a fost de 78 la sută, respectiv 72 la sută (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial, se precizează în raportul BNR.
 
Potrivit unui studiu recent al Deloitte privind indicele proprietăţii imobiliare, România se află la jumătatea clasamentului, din 24 de ţări analizate, în ceea ce priveşte gradul de accesibilitate a locuinţelor, calculat în funcţie de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament nou standard (70 metri pătraţi).
 
Astfel, un român are nevoie de şapte salarii anuale pentru o astfel de achiziţie, ceea ce reprezintă un nivel mediu de accesibilitate. Cel mai greu accesibile locuinţe sunt în Serbia, unde este nevoie de 15,2 salarii medii brute anuale pentru o locuinţă proprie, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia, Belgia şi Irlanda (3,1 salarii medii anuale).
 
Potrivit studiului citat, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro pe metrul pătrat. Cu această valoare, România se află pe locul patru în topul ţărilor analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria (578 euro/mp), Bosnia-Herţegovina (881 euro/mp) şi Portugalia (1.260 euro/mp).
 
Citeşte şi: Un apartament standard în România poate fi cumpărat cu 7 salarii medii anuale. Cât costă în alte state europene

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

defu gabi
26.07.2021, 11:17:58

9 ani in care sa nu manance, sa nu plateasca chirii, sa nu creasca copii sa nu dea bani pe haine sau pe transport... Adica romanii care fac fotosinteza au sanse in 9 ani sa stranga bani de o cutie la bloc...

-6 (8 voturi)
Lucifer
26.07.2021, 11:52:41

Păi DE CE să-şi cumpere o casă, pot sta şi cu chirie.

Modifică Setările