Căminele româneşti ridică cel mai mare nivel de nemulţumire în rândul studenţilor

Studenţii intervievaţi pentru un sondaj din 2017 şi-au exprimat frustrarea faţă de calitatea scăzută a locuinţelor din regiune, iar România a înregistrat cel mai mare nivel de nemulţumire legat de costul locuinţelor, locaţia şi calitatea lor, precum şi timpul de navetă.

Circa 27% din studenţii români erau în medie nesatisfăcuţi complet cu situaţia lor de locuire.

Polonia şi Bulgaria au înregistrat rezultate la fel de scăzute, sugerând astfel că fenomenul ar putea fi regional, arată raportul realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers International.

Potrivit datelor Colliers, majoritatea oraşelor din ECE vor suferi de o lipsă semnificativă în ceea ce priveşte căminele studenţeşti până în 2028. Folosind modelul cerere/ofertă, care corespunde unei ipoteze ce calculează numărul de studenţi străini din oraş comparativ cu numărul de paturi disponibile, datele arată că Varşovia va avea cel mai mare deficit de locuinţe în 2028 (-8,399 deficit în numărul de paturi), urmat de Budapesta (-3,679), Cracovia (-1,227) Praga (-1,795) şi Bratislava (-298). Bucureştiul este singurul oraş care ar fi pe plus. Mai mulţi studenţi din Cehia, Slovacia, Ungaria şi România locuiesc în cămine studenţeşti faţă de media europeană, conform datelor din sondajul EuroStudent VI: acest lucru se întâmplă în ciuda ofertei foarte scăzute de cămine studenţeşti private din aceste ţări.

În ceea ce priveşte studenţii străini ca procent din populaţia regiunii, numărul acestora a crescut în medie cu 3,6% faţă de anul precedent, astfel că o reînnoire a stocului de locuinţe studenţeşti ar putea fi tardivă pentru a atrage studenţi internaţionali şi locali, cei din urmă înregistrând o scădere în ultimii ani. Accesibilitatea din punct de vedere financiar este, după cum arată studiul, o problemă, în special pentru studenţii locali. Peste 20% dintre studenţii chestionaţi în 2017 în ţările ECE, cu excepţia Republicii Cehe, au fost expuşi unui stres financiar.

Wojciech Koczara, CEE Head of Real Estate and Construction în cadrul firmei de avocatură CMS, a declarat: „Oferta actuală de cămine studenţeşti private din cele 6 pieţe ECE este în prezent limitată la 20 de active. Dar, cu 8 aflate în prezent în curs de construcţie în Varşovia, Cracovia şi Bucureşti, activitatea de dezvoltare în acest sector este în creştere, pe măsură ce investitorii încep să realizeze potenţialul acestuia. Cu un randament constant de investiţii de 5-7% în întreaga Europă şi cu o cerere mare din partea studenţilor străini pentru activele din ECE, potenţialul de dezvoltare este enorm, deşi costurile de închiriere rămân o problemă”.

8 cămine private, în curs de construire în Varşovia, Cracovia şi Bucureşti                                

Raportul realizat de Colliers şi CMS arată că ECE se va confrunta cu un deficit semnificativ în ceea ce priveşte locuinţele studenţeşti în următorii 10 ani. Un total de 8 cămine studenţeşti private sunt în curs de construire în Bucureşti (1 proiect), Varşovia şi Cracovia.

Piaţa britanică a înregistrat investiţii majore în domeniul locuinţelor studenţeşti chiar de la începutul anului 2008, cu 4,59 mld. euro pe an fiind investite în acest sector, potrivit furnizorului de date Real Capital Analytics. Nicio altă ţară europeană nu s-a apropiat de acelaşi interes pentru astfel de investiţii ca Regatul Unit.

În ceea ce priveşte regiunea ECE, există o serie de motive au împiedicat dezvoltarea locuinţelor studenţeşti private: lipsa accesibilităţii din punct de vedere financiar, disponibilitatea unor locuinţe particulare foarte ieftine (dar de calitate scăzută) şi a căminelor de stat, precum şi bugetele universitare mici. Actuala ofertă de cămine studenţeşti private din 7 oraşe-cheie din cele 6 pieţe ECE este limitată la 20 de active, iar alte 8 sunt în construcţie în Varşovia, Cracovia şi Bucureşti. O schimbare demografică marcată de o creştere puternică a numărului studenţilor internaţionali modifică aşteptările şi, eventual, accesibilitatea, către normele internaţionale.

În România, statul oferă anumite beneficii pentru investitorii care dezvoltă proiecte private de locuinţe studenţeşti: dreptul gratuit de utilizare a terenurilor publice, împrumuturi cu dobândă subvenţionată de până la 25% din bugetul de stat şi conectarea gratuită la utilităţi.