Cum pot clădirile să combată schimbările climatice. Propunerile Comisiei Europene

FOTO Shutterstock

Comisia Europeană a prezentat un amplu pachet legislativ – denumit Fit for 55 - menit să conducă la atingerea obiectivului ambiţios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până în 2030, şi de obţinere a neutralităţii climatice, până în 2050.

În această ecuaţie, eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile vor juca un rol crucial, mai ales în sectorul clădirilor şi al celui de încălzire şi răcire, unde se anunţă schimbări majore. 

Pachetul legislativ Fit for 55 include modificări pentru trei dintre cele mai importante directive cu impact asupra clădirilor: 

• Directiva privind eficienţa energetică (EU 2018/2002)

• Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001)

• Directiva privind performanţa energetică a clădirilor (2018/844/UE  - neinclusă în pachetul legislativ publicat pe 14 iulie, dar aflată în lucru, amendamentele urmând să fie publicate în ultima parte a anului)

România Eficientă a prezentat, sumar, principalele propuneri incluse în pachetul Fit for 55. Odată aprobate, prezentele propuneri vor remodela semnificativ sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie şi poluatori la nivel european. 

Pe scurt, Comisia Europeană propune ca:

• statele membre să renoveze anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor publice;

• până în 2030, 49% din energia consumată în clădiri să provină din surse regenerabile;

• statele membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire şi răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020.

1. Ţinte mai mari pentru eficienţă energetică

Reducerea emisiilor GES cu cel puţin 55% până în 2030 va necesita cote mai mari de energie regenerabilă şi o eficienţă energetică sporită. Astfel, Executivul de la Bruxelles propune, prin amendamentele aduse Directivei privind eficienţa energetică, majorarea ţintei de eficienţă energetică la nivelul UE de la 32,5% la 36-39% din consumul final, respectiv cel primar de energie, până în 2030. 

De asemenea, se prevede obligaţia pentru sectorul public de a-şi reduce consumul de energie pentru serviciile publice, inclusiv în domenii precum transport şi clădiri publice sau managementul apei şi al deşeurilor. În plus, obligaţia de renovare se va aplica la toate nivelurile administrative, inclusiv în sănătate, educaţie şi locuinţe publice. 

De asemenea, în fiecare stat membru al UE, o cotă din economiile totale de energie va trebui să fie realizată în rândul consumatorilor vulnerabili, oamenilor afectaţi de sărăcie energetică şi, acolo unde este aplicabil, în rândul celor care trăiesc în locuinţe sociale.

„Renovarea locuinţelor noastre şi a clădirilor va conduce la economii de energie, ne va proteja împotriva valurilor extreme de căldură şi ger şi va combate sărăcia energetică”, arată Comisia Europeană. 

2. Regenerabile dominante în clădiri 

În afară de locuinţe, clădirile publice trebuie, de asemenea, renovate, pentru a fi mai eficiente energetic, dar şi pentru a utiliza mai multă energie din surse regenerabile. Totodată, „statele membre ar trebui să promoveze îmbunătăţirea sistemelor de încălzire ca element al renovărilor aprofundate, (...) reducând consumul de energie pentru încălzire şi acoperind cererea rămasă dintr-o sursă lipsită de emisii de carbon”, se menţionează în draftul noii Directive privind eficienţa energetică.  

De asemenea, prin amendamentele aduse la Directiva privind energia din surse regenerabile, Comisia Europeană stabileşte o nouă ţintă indicativă la nivelul UE de 49% regenerabile în clădiri, până în 2030.

„Pentru a promova producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor, statele membre vor stabili o ţintă indicativă privind cota de regenerabile în consumul final de energie din sectorul clădirilor în 2030, în concordanţă cu o ţintă indicativă de cel puţin 49% cotă de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor în consumul final de energie al UE din 2030”, se precizează în textul directivei revizuite.

„Statele membre vor include ţinta lor în Planul naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice actualizat, precum şi informaţii despre cum plănuiesc să o atingă”, se menţionează în documentul citat. 

„Statele membre trebuie să introducă măsuri adecvate în codurile lor de construcţii pentru a creşte nivelul de regenerabile în sectorul clădirilor, în special cerând niveluri minime de regenerabile în clădirile noi şi în cele supuse unor renovări majore”, mai arată Comisia Europeană.

3. Spre un sector de încălzire şi răcire tot mai eficient

De asemenea, procente de regenerabile vor viza şi sectorul de încălzire şi răcire. 

„Clădirile au un potenţial mare neexploatat de a contribui efectiv la reducerea emisiilor de GES în UE. Decarbonizarea încălzirii şi răcirii în acest sector printr-o cotă mai mare în producerea şi utilizarea energiei regenerabile va fi necesară pentru a atinge setul ambiţios cuprins în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030”, se precizează în textul menţionat anterior. 

Încălzirea şi răcirea contribuie la aproximativ jumătate din consumul de energie la nivelul UE. În plus, 80% din cererea de energie în clădirile rezidenţiale este determinată de nevoile de încălzire şi răcire, arată Comisia Europeană, de aceea „o ambiţie mai mare în acest sector este esenţială pentru a atinge ţinta generală de energie din surse regenerabile”, se arată în amendamentele la Directiva privind energia din surse regenerabile. 

În plus, „statele membre vor introduce măsuri în reglementările şi codurile privind construcţiile şi, acolo unde este aplicabil, în schemele suport, pentru a creşte cota de electricitate, încălzire şi răcire din surse regenerabile în stocul de clădiri”.

Totodată, în document se mai precizează că, în ciuda disponibilităţii ridicate, căldura şi frigul reziduale sunt utilizate sub potenţial, ceea ce conduce la risipă de resurse, eficienţă energetică mai scăzută în sistemele energetice naţionale şi consum de energie mai ridicat decât ar fi necesar în UE. 

„În prezent, procentul de utilizare a energiei regenerabile în clădiri este în medie de 23,5%. Acesta este estimat să depăşească 49% în 2030, în principal prin încălzire directă din surse regenerabile, precum energia solară termală, geotermală, bioenergie, dar şi printr-o creştere de trei ori a utilizării electricităţii din surse regenerabile şi a energiei ambientale”, se arată în textul directivei.  

4. Taxarea emisiilor de carbon în sectorul clădirilor

O măsură care a generat discuţii ridicate la nivel european, din cauza impactului pe care îl va avea în special asupra consumatorilor cu venituri mai mici, este instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii de carbon pentru clădiri. 

De altfel, Comisia Europeană admite că „politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor”. De aceea, prin pachetul Fit for 55, se propune instituirea unui nou Fond social pentru climă, alimentat inclusiv din schema suplimentară de certificate de emisii, care să ofere finanţare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetăţeni să îşi finanţeze investiţiile în eficienţa energetică şi pentru achiziţionarea de noi sisteme de încălzire şi răcire. Fondul va pune la dispoziţia statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual. 

5. Introducerea unor Paşapoarte de renovare a clădirilor

De asemenea, CE lucrează la revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, varianta actualizată urmând să apară spre finalul lui 2021. Printre prevederile ce pot fi introduse în această directivă se află introducerea Paşapoartelor de renovare a clădirilor, precum şi a unui standard de „renovare aprofundată”.

Toate aceste reforme de sub umbrela Pactului Ecologic European contribuie la o nouă viziune pe termen lung pentru clădiri, unde potenţialul de economisire a energiei este uriaş. În prezent, 75% din stocul de clădiri din UE are o performanţă energetică scăzută.  

Beneficiile politicilor climatice

Dincolo de reducerea consumului de energie şi a emisiilor aferente, noile propuneri legislative incluse în Fit for 55 vor avea un impact asupra unor întregi lanţuri valorice din sectoare precum energie, transport, construcţia şi renovarea clădirilor. Ele vor ajuta la crearea de joburi sustenabile, locale şi bine plătite. La nivelul UE, 35 milioane de clădiri ar putea fi renovate şi 160.000 de joburi verzi suplimentare ar putea fi create în sectorul clădirilor, până în 2030, arată Comisia Europeană. 

„A trece acum la acţiune pentru a proteja populaţia şi planeta prezintă beneficii clare: un aer mai curat, oraşe mai răcoroase şi mai verzi, cetăţeni mai sănătoşi, un consum mai scăzut şi facturi mai mici la energie, locuri de muncă europene, tehnologii şi oportunităţi pentru industria europeană, mai mult spaţiu pentru natură şi o planetă mai sănătoasă pentru generaţiile viitoare”, conchide CE.