EXPANSIUNE Marile oraşe „înghit” localităţile limitrofe prin dezvoltările de locuinţe noi

Deşi terenuri libere s-ar mai găsi, construcţiile de locuinţe noi din marile oraşe nu „duduie” pe măsura cererii. În schimb, funcţionează foarte bine modelul aplicat în alte mari ale lumii – extinderea către suburbii.

Potrivit unui studiu realizat recent de compania de consultanţă Coldwell Banker România, citat de Imobiliare.ro, în anul 2017, cea mai mare pondere a locuinţelor finalizate în cele mai mari opt pieţe rezidenţiale ale ţării – incluzând aici şi regiunea Bucureşti–Ilfov – au fost amplasate în localităţile limitrofe marilor oraşe. Este vorba, mai exact, de o pondere de aproximativ 54% din totalul livrărilor din aceste zone, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Această tendinţă se explică atât prin raritatea terenurilor pretabile pentru construcţia unor proiecte rezidenţiale (de amploare), cât şi prin preţurile prohibitive ale celor care se găsesc totuşi.

„Localităţile limitrofe marilor oraşe regionale continuă să atragă cea mai mare pondere a finalizărilor de locuinţe noi deoarece oferă terenuri pentru construcţii în parametri rezonabili de preţ şi un grad redus de birocraţie în autorizarea lucrărilor de construire, comparativ cu marile oraşe, unde autorităţile locale sunt mai puţin prietenoase, iar vânzătorii de terenuri au de multe ori aşteptări nerealiste privind preţul terenurilor propuse spre vânzare. Preţurile nerealiste sunt o consecinţă a faptului că în oraşe precum Timişoara, Iaşi, Cluj–Napoca (foto), se aplică proporţia 80%-20% când vine vorba de concentrarea terenurilor bune în portofoliile unui grup restrâns de proprietari. În situaţia în care cererea cu oferta pentru terenuri centrale sau semicentrale se vor întâlni, vom asista la o majorare a segmentului middle-market şi în marile oraşe din România şi la o evoluţie calitativă a conceptelor ce stau la baza proiectelor de la periferia marilor oraşe”, spune Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România.

Bragadiru, fruntaş pe Ilfov

Localităţile limitrofe cu cele mai locuinţe livrate anul trecut sunt Bragadiru (Bucureşti), Dumbrăviţa (Timişoara), Floreşti (Cluj–Napoca), Cisnădie (Sibiu) şi Năvodari (Constanţa), fiecare dintre acestea depăşind pragul de 1.000 de unităţi locative finalizate.

De menţionat este că, în ultimii 11 ani, în Floreşti au fost date în folosinţă aproape 18.000 de locuinţe, adică mai mult decât în oricare dintre marile oraşe analizate – cu excepţia Bucureştiului.

În Popeşti Leordeni, un alt „punct fierbinte” pe harta noilor dezvoltări rezidenţiale din preajma Capitalei, au fost livrate, pentru prima oară în ultimii şase ani, mai puţin de 1.000 de locuinţe – tendinţă pusă de reprezentanţii Coldwell Banker pe seama împuţinării parcelelor de teren disponibile. Pe de altă parte, localităţile Giroc (Timişoara) şi Şelimbăr (Sibiu) s-au apropiat de pragul de 1.000 de unităţi locative predate.

Trei oraşe secundare cu peste 3.000 de unităţi livrate anual

Din punctul de vedere al volumului anual de locuinţe noi finalizate, Constanţa a devenit, în anul 2017, a treia mare piaţă regională la nivel naţional – cu excepţia regiunii Bucureşti–Ilfov. Cele peste 3.000 de unităţi locative livrate anul trecut o plasează, astfel, după Cluj–Napoca (care a avut 5.403 de locuinţe predate) şi Timişoara (3.484 de locuinţe). Următoarele poziţii în clasament sunt ocupate de către Sibiu şi Iaşi, ambele cu aproximativ 2.500 de unităţi locative livrate anual, Braşov (cu aproape 1.700) şi Oradea, care a intrat anul trecut în rândul oraşelor cu peste 1.000 de locuinţe construite anual.