Noi reguli pentru clădiri noi şi renovate. Ce temperatură ideală trebuie să aibă

Clădirile noi, dar şi cele existente care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din acest an, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot şi iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos şi confortabil.

Noile standarde naţionale, bazate pe cele europene, au fost elaborate de către Organismul Naţional de Standardizare din România (ASRO), în cadrul programului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG).

Ele sunt obligatorii pentru proiectanţii de clădiri, pentru că eficienţa energetică a clădirii trebuie avută în vedere încă din faza de proiectare, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. De asemenea, standardele trebuie luate în calcul de către auditorii energetici, la evaluarea performanţei energetice a clădirilor.

Noile standarde sunt importante pentru că specifică parametrii care trebuie respectaţi în designul sistemelor de încălzire, răcire, ventilare şi iluminat, pentru a le face mai eficiente energetic şi a creşte gradul de confort în clădiri.

Care sunt temperaturile interioare optime

În ceea ce priveşte temperaturile ideale din locuinţe, acestea diferă în funcţie de cameră. Practic, atât în dormitor, cât şi în camera de zi, temperatura optimă ar trebui să fie de 20°C. O temperatură mai ridicată ar trebui să fie în baie, mai exact de 22°C, în timp ce în bucătărie sunt mai mult decât suficiente 18°C.

În cazul clădirilor de birouri şi al clădirilor administrative, temperatura optimă este tot de 20°C, excepţie făcând vestiarele, unde temperatura trebuie să fie de 22°C.

De asemenea, sunt stabilite şi temperaturile pentru clădirile destinate învăţământului. În sălile de curs, laboratoare, amfiteatre, săli de conferinţe, temperatura optimă este de 18°C. În camerele de joc din creşe temperatura ideală este de 22°C, iar în camerele de joc din grădiniţe, de 20°C.

În spitale, temperatura din saloanele destinate bolnavilor trebuie să fie de 22°C, în timp ce în maternităţi aceasta ajunge până la 25°C.

„Au existat anterior standarde pentru evaluarea performanţei energetice a clădirilor, dar cerinţa referitoare la construirea exclusivă a clădirilor cu consum de energie aproape zero, inclusiv dotarea acestor clădiri cu surse regenerabile de energie, a necesitat elaborarea unui set nou de standarde, cu metode noi de calcul, care să răspundă noilor cerinţe ale Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor”, declară Iuliana Chilea, director general al ASRO, instituţie implicată ca partener în programul România Eficientă.  

În plus, este pentru prima oară când standardele europene referitoare la evaluarea performanţei energetice, adoptate ca standarde naţionale, necesită o anexă naţională pentru particularizarea la nivelul fiecărei ţări, în funcţie de condiţiile climatice, tehnice sau economice, a mai explicat Iuliana Chilea.

Norme pentru clădiri puţin poluante

Pe lângă criteriile naţionale pentru confortul termic, anexa elaborată de ASRO stabileşte şi criteriile de bază pentru calitatea aerului interior şi debitele de ventilare, modul de stabilire al clădirilor puţin şi foarte puţin poluante, criterii pentru iluminare, criterii acustice pentru sistemele interioare, valori recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru calitatea aerului.

De pildă, clădirea este considerată puţin poluantă dacă majoritatea materialelor din interior prezintă emisii reduse. Materialele care au emisii reduse sau foarte reduse sunt piatra, sticla, ceramica şi metalul netratat, ce nu prezintă emisii în aerul interior.

Standardele sunt deja în vigoare şi vor fi obligatorii după publicarea „Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, reglementare a cărei elaborare este în sarcina Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi care va fi publicată în acest an.

Eficienţa energetică în clădiri reprezintă una dintre modalităţile cele mai eficace pentru creşterea economiilor de energie, iar renovarea clădirilor existente şi construcţia unor clădiri noi sustenabile pot conduce la economii semnificative. În plus, clădirile cu o performanţă energetică ridicată mai oferă şi alte avantaje, de la confortul locatarilor, impactul redus asupra mediului, până la facturi mai mici pentru încălzire şi răcire.