Regatta Real Estate: Palatul Primăverii, fosta reşedinţă a lui Ceauşescu, valorează între 18 şi 20 de milioane de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Palatul Primăverii a fost construit la jumătatea anilor `60
Palatul Primăverii a fost construit la jumătatea anilor `60

Palatul Primăverii din Bucureşti, fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu, deschis recent pentru public, valorează circa 18-22 de milioane de euro, estimează specialiştii din departamentul evaluări al Regatta Real Estate.

„Am făcut aceste estimări mergând în vizită la Palatul Primăverii, împreună cu colegii de la departamentele evăluari, rezidenţial şi investiţii, pentru a stabili o valoare cât mai apropiată de realitate şi în plus am încercat să facem o comparaţie cu proprietăţile existente pe piaţa din acest moment. Cartierul Primăverii este cea mai căutată zona din Bucureşti pe segmentul rezidenţial premium şi de lux, iar noi avem în portofoliu cele mai frumoase proprietăţi din această zonă. Din experienţa noastră, proprietăţile care au conotaţii istorice sunt extrem de apreciate de către cumpărători“, spune Eduard Uzunov, preşedintele Regatta Real Estate.

În altă ordine de idei, Palatul Primăverii ar putea fi închiriat cu circa 40.000-50.000 de euro pe lună, estimează specialiştii Regatta Real Estate, nivelul chiriei ţinând cont de zonă, amenajările interioare, suprafaţa imobilului şi nu în ultimul rând de renumele clădirii.

Palatul din Bulevardul Primăverii numărul 50 a fost construit în anii 1964-1965 pe un teren iniţial de 14.830 metri pătraţă după un proiect al arhitectului Aron Grimberg-Solari. Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll –principalul designer de mobilier al resedinţei – şi de inginerul peisagist Teodosiu.

Reşedinţa are o suprafaţă construită de 3.000 mp şi dispune în prezent de un teren de 4.800 mp, dar şi de piscină, solar şi saună, cinema, seră cu plante exotice, gradină cu păuni. La acestea se adaugă 80 de camere decorate cu tapet de mătase, lambriuri de lemn, tablouri semnate de pictori români celebri, şeminee, parchet de lemn masiv, robineţi auriţi, mozaicuri, marmură, candelabre şi oglinzi din sticlă de Murano. Timp de 25 ani, palatul a servit drept resedinţa familiei Nicolae şi Elena Ceauşescu. Stilul mobilierului este foarte variat, de la mobilier în stil renascentist, până la Art Deco, piese clasice britanice şi până la piese în stil baroc şi în stil Ludovic al XIV-lea şi al XV-lea. Valoarea clădirii este estimată la circa 6-8 milioane de euro, iar cea a terenului la 12-14 milioane de euro, valorile ţinând cont de preţurile imobilelor şi terenurilor în Cartierul Primăverii, care a fost dintotdeauna cea mai căutată zonă din Bucureşti pe segmentul rezidenţial premium şi de lux, mai arată specialiştii de la Regata Real Estate.

Un singur detaliu scade atractivitatea palatului: o parcela din gradina din faţă aparţine acum Ambasadei Kuweitului, aşa că viitorul proprietar al imobilului ar putea avea surpriza ca în gradină să apară o construcţie cu mai multe etaje. De asemenea, de-a lungul timpului mai multe parcele de teren au fost înstrăinate. Din terenul iniţial de 14.830 de metri pătraţi au rămas doar 4.800 de metri pătraţi.

Zona Primăverii era considerată o zonă de securitate maximă, aşa că pe străzile din jurul imobilului nu se circula nici auto nici pietonal. Exista chiar o legendă conform căreia sub palat s-ar afla mai multe tuneluri, unul din ele ducând la vila de pe malul lacului, unde se ţineau şedintele de partid.

In prezent, clădirea se află în administrarea RA-APPS. În 2014, Guvernul a decis ca palatul sa fie scos din baza de protocol şi pregătit pentru vânzare, în condiţiile în care costurile de întreţinere sunt foarte mari, iar clădirea era folosită de câteva ori pe an de către delegaţii oficiale.

Primele locuinţe din Cartierul Primăverii au fost construite în anii 1930. La vremea aceea, era vorba despre lucrări care vizau extinderea şi sistematizarea Capitalei. Iniţial, Primăverii a fost un cartier de funcţionari, după ce  uzina de gaze şi electricitate a Bucureştiului a parcelat teritoriul fostului parc Jianu şi l-a impărţit angajaţilor săi pentru a construi case.

Parcelele aveau circa 400 de metri pătraţi, iar casele nu trebuiau să aibă mai mult de parter şi un etaj. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a întrerupt dezvoltarea zonei, iar după terminarea conflictului şi venirea comuniştilor la putere zona Primăverii s-a dezvoltat foarte mult. Drept reper a fost luat modelul ruşilor,  iar comuniştii au căutat o zonă pentru a construi într-un singur loc locuinţe pentru demnitari. Aşa au apărut începând cu 1950 mai multe vile care se regăsesc şi astăzi.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite