Scandal pe proiectul SF de la Romexpo. Dezvoltatorul va încasa taxe pe un teren primit gratuit de la stat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Proiectul futurist planificat la Romexpo de antreprenorul Iulian Dascălu şi Camera de Comerţ şi Industrie a României atrage deja critici. Consiliul pentru IMM-uri acuză că CCIR  va primi terenul de la stat în mod gratuit şi va încasa şi noi taxe de la firme.

Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-urilor Iulius, şi Camera de Comerţ şi Industrie a României au planificat o investiţie de aproape 3 miliarde de euro pe terenul Romexpo, care va include numeroase muzee, printre care unul dedicat lui Brâncuşi, sală de evenimente, un parc, cel mai mare business district, un parc acvatic, birouri şi un hotel de 5 stele.

Prin două hotărâri emise de Guvernul Năstase în 2004, terenul Romexpo a fost transferat din administrarea CCIR în cea a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, Camera de Comerţ primind dreptul de folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 de ani.

CCIR s-a obligat, în urma unui acord încheiat în 2017 cu compania Iulius, să facă demersuri pentru a obţine dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo.

Luni, Senatul a dezbătut un proiect depus de un grup de parlamentari PMP prin care terenul va trece în proprietatea Camerei de Comerţ. Este vorba despre o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007  (b123/24.03.2020), prin care se doreşte transferul gratuit din proprietatea privată a statului, a terenurilor din cadrul complexului Romexpo, către Camera de Comerţ şi Industrie a României (Camera Naţională), în suprafaţă totală de 502.167 m2 (403.867 m2 + 98.300 m2).

Votul din Comisia economică din Senat a fost amânat de senatorul PSD Daniel Zamfir, preşedintele comisiei, care a spus că există „impedimente” legate de transferul gratuit al proprietăţii.

„Camera de Comerţ doreşte dezvoltarea zonei împreună cu un dezvoltator privat. Există impedimente în legătură cu transferul acestei proprietăţi. Am invitat primarul general astfel încât să se găsească o formulă prin care Primăria Capitalei, Camera de Comerţ şi Industrie şi cu un dezvoltator de proiect să creeze o înţelegere tripartită prin care toate entităţile să dezvolte propriile interese: să avem o sală de concerte şi o sală de sport, Camera de Comerţ să îşi modernizeze pavilioanele, iar partea privată, dezvoltatorul, să creeze un business care să aducă beneficii tuturor”, a spus Daniel Zamfir, citat de Agerpres.

CNIPMMR acuză nedreptăţi

Consiliul Naţional pentru IMM-uri respinge transferul în mod gratuit a terenului proprietate privată a statului în proprietatea CCIR şi susţine că proiectul introduce taxe şi obligaţii birocratice pentru IMM-uri în avantajul CCIR.

„CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, afirmă reprezentanţii Consiliului.

CNIPMMR consideră că Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, în care, alături de administraţia publică centrală, Primăria Muncipiului Bucureşti, pe de o parte,  şi toate organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri pe de altă parte, să fie elaborate programe pentru promovarea IMM-urilor din România, precum:

-        crearea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei;

-        înfiinţarea centrului expoziţional MICE pentru turismul românesc;

-        construirea unei săli polivalente (pentru organizarea de evenimente, concerte, show-uri, conferinţe etc.);

-        organizarea de târguri gratuite pentru start-up-uri;

-        organizarea unor evenimente de referinţă: cel mai mare congres de tehnologie din estul Europei;

-        coworking space pentru start-up-uri şi IMM-uri din industria IT.

CNIPMMR mai solicită public CCIR să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 m2, prin HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004, pentru o perioadă de 49 de ani.

Totodată, CNIPMMR subliniază că propunerea legislativă propune introducerea de noi obligaţii birocratice şi taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru - Catalogul firmelor -  realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri.

Nivelul taxelor propuse prin pct. 5 din proiect este stabilit astfel:

a) 100 de euro/an pentru întreprinderi mari;

b) 75 de euro/an pentru întreprinderi mijloci;

c) 50 de euro/an pentru întreprinderi mici;

d) 20 de euro/an pentru microîntreprinderi;

e) 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.

Argumentele CNIPMMR:

Proiectul încalcă dreptul constituţional la liberă asociere, obligând profesioniştii -societăţi comerciale şi PFA-uri, întreprinderi individuale şi familiale - să se înscrie în Catalogul firmelor;

Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă şi să achite şi o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerţ, pe care aceasta ar trebui să şi-l realizeze prin mijloace proprii şi nu prin forţa coercitivă a unei legi.

Taxele reprezintă obligaţii fiscale ale persoanelor juridice care se achită numai în contraprestaţie cu un serviciu executat de către o autoritate publică;

Se încalcă dispoziţiile Constituţiei privind libertatea şi dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui “certificat de competenţă” contracost, iar potrivit art. 281 alin. 7 din proiect în lipsa acestui certificat de competenţă eliberat de CCIR, nu mai pot fi depuse situaţiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice.

În Legea 31/1990 şi în Codul Civil nu există nicio prevedere conform căreia persoana care administrează o persoana juridică de drept privat trebuie să îndeplinească anumite criterii de competenţă, pentru desemnarea reprezentantului legal fiind suficient acordul de voinţă al persoanelor care constituie persoana juridică.

În majoritatea IMM-urilor, persoana asociatului unic se confundă cu persoana administratorului, prin urmare acesta nu poate fi obligat sa deţină anumite competenţe deoarece, odată cu învestirea propriilor fonduri în funcţionarea firmei, el este singurul responsabil de eşecul sau reuşita acelei afaceri;

O asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României -  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial - primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială.

Raportat la dispoziţiile Constituţiei României şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale sunt evidente problemele de constituţionalitate ale proiectului:

 Proiectul de lege are un caracter individual, fiind conceput nu pentru aplicarea la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci unui singur subiect de drept - o asociaţie - Camera de Comerţ şi Industrie a României- caz prestabilit expres. Această soluţie legislativă nu vizează stabilirea unor reguli cu aplicabilitate generală;

-        Prin seria de derogării introduse în proiect se  încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat.

Potrivit art. 362 din Codului Administrativ - OUG nr.57/2019 - bunurile proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate. Legea nu prevede transferul gratuit din proprietatea privată a statului către o persoană juridică privată, o structură asociativă, cum este Camera de Comerţ şi Industrie. În plus se crează o situaţie neechitabilă şi discriminatorie faţă de alte organizaţii non-profit care primesc doar în folosinţă gratuită imobile aflate în proprietatea statului. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite