Scumpirile locuinţelor s-au temperat. Cele mai scumpe şi cele mai ieftine oraşe din România

Ritmul de creştere a preţurilor locuinţelor a continuat să încetinească în al doilea trimestru din 2019, dar cererea de locuinţe este mai mare decât anul trecut, potrivit unui raport publicat, miercuri, de platforma Imobiliare.ro.

Preţurile proprietăţilor rezidenţiale au crescut cu 0,4% în trimestrul al doilea din 2019, comparativ cu cel dintâi, în timp ce ritmul anual de creştere a ajuns la 3,5%, faţă de 4,6% în cele trei luni anterioare.

Astfel, după ce s-a situat la 1,6% în ultimul pătrar din 2018 şi, respectiv, la 0,8% în primele trei luni din 2019, în al doilea trimestru al acestui an ritmul de creştere a preţurilor cerute pentru proprietăţile rezidenţiale din România s-a înjumătăţit din nou, ajungând la 0,4%.

Interdependenţa faţă de pieţele europene este una puternică: în primul trimestru din 2019 preţurile locuinţelor din cele 28 de state ale Uniunii Europene s-au majorat cu 0,3%, în vreme ce creşterea anuală a fost de 4%. Pentru aceeaşi perioadă, INS raportează pentru România un avans trimestrial de 0,1% şi unul anual de 3,3%.

Volatilitate crescută a cererii în piaţa imobiliară

Încetinirea moderată a creşterii economice şi îngrijorările privind apropierea unei noi crize au temperat şi în 2019 entuziasmul cumpărătorilor. La acestea se adaugă înăsprirea standardelor de creditare, atât pentru împrumuturile destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, cât şi pentru credite de consum, precum plafonarea gradului de îndatorare la 40%. Astfel, în prima jumătate a anului 2019 s-au vândut, la nivel naţional, peste 241.000 de imobile, cu aproape 60.000 mai puţin comparativ cu primele şase luni ale lui 2018.

În mod surprinzător, în al doilea trimestru din 2019, cererea de locuinţe (cumpărători care au interacţionat direct cu vânzătorii prin intermediul portalului Imobiliare.ro) a cunoscut o creştere anuală de 14% în cele şase oraşe mari.

Clienţii sunt mai atenţi la produsul achiziţionat, îşi iau mai mult timp pentru informare şi amână decizia de achiziţie, deşi proiectele aflate aproape de finalizare sunt mai scumpe. Dacă vor să rămână într-un anumit buget, cumpărătorii ar trebui să aleagă proiecte care au ca termen de finalizare anul 2020 sau 2021. Prin urmare, şi perioada medie de vânzare a apartamentelor a crescut în toate cele şase mari oraşe analizate periodic.

Situaţia în marile oraşe                                                                                                                    

Dintre oraşele cu peste 200.000 de locuitori din România, şapte centre regionale au avut, în T2 2019, un preţ mediu cerut de minimum 1.000 de euro pe metru pătrat pentru apartamentele disponibile spre vânzare; este vorba, în ordine, despre Cluj-Napoca (1.570 de euro pe metru pătrat util), Bucureşti (1.310 euro pe metru pătrat), Timişoara (1.210 euro pe metru pătrat), Constanţa (1.140 de euro pe metru pătrat), Braşov (1.120 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.080 de euro pe metru pătrat) şi, respectiv, Iaşi, care a atins recent pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat.

Celelalte oraşe cuprinse în clasament se situează sub pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat, pretenţiile vânzătorilor ajungând la 970 de euro pe metru pătrat în Oradea, la 900 de euro pe metru pătrat în Ploieşti, la 890 de euro pe metru pătrat în Galaţi şi, respectiv, la 790 de euro pe metru pătrat în Brăila.

În ceea ce priveşte evoluţia trimestrială a preţurilor, de precizat este că în majoritatea acestor mari oraşe s-au înscris pe o tendinţă ascendentă, chiar dacă majorările consemnate nu au fost foarte mari. Astfel, cel mai important avans, în cuantum de 3%, a fost cel din Galaţi, pe următoarele locuri situându-se Oradea (1,9%), Braşov (1,7%), Ploieşti (1,5%) şi Timişoara (1,2%). Excepţie de la „regula” creşterilor de preţ au făcut Bucureştiul, unde apartamentele s-au ieftinit cu 0,8%, dar şi Craiova, cu un minus de 0,9%.

Situaţia în reşedinţele de judeţ

La fel ca în ultimele trei trimestre, în T2 2019 au existat câteva reşedinţe de judeţ unde pretenţiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat sensibil mai mult decât la nivel naţional, dar şi decât în marile centre regionale. Pe primul loc în clasamentul naţional al scumpirilor se află, astfel, Sfântu Gheorghe, cu un avans de 8,9%, până la o medie de 760 de euro pe metru pătrat util. Capitala judeţului Covasna este urmată de Giurgiu, cu un plus de 6,3% în perioada analizată (până la 530 de euro pe metru pătrat), apoi de Slobozia (+5,7%, până la 700 de euro pe metru pătrat), Râmnicu Vâlcea (+4,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat) şi Călăraşi (+3,7%, până la 700 de euro pe metru pătrat).

Trimestrul trecut au avut loc, la nivelul reşedinţelor de judeţ ale ţării, şi câteva scăderi de preţ – acestea au fost, însă, destul de reduse per ansamblu. Astfel, cel mai mare declin a fost consemnat de apartamentele din Reşiţa, care s-au ieftinit cu 1,7% - fapt ce plasează oraşul, din nou, pe primul loc în clasamentul celor mai accesibile locuinţe. O scădere de preţ de 0,9% a avut loc în Craiova, unde apartamentele au ajuns la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat. De asemenea, pretenţiile proprietarilor s-au mai diminuat în Bucureşti (cu 0,8%, până la 1.310 euro pe metru pătrat), dar şi în Târgu-Jiu (-0,4%, până la 970 de euro pe metru pătrat).

În urma variaţiilor consemnate în ultimele trei luni, clasamentul naţional al reşedinţelor de judeţ cu cele mai scumpe apartamente a suferit anumite schimbări. Pe primul loc se situează tot Cluj-Napoca, cu 1.570 euro pe metru pătrat util, următoarele poziţii fiind ocupate de Bucureşti (cu 1.310 euro pe metru pătrat util), de Timişoara (cu 1.210 de euro pe metru pătrat), de Constanţa (cu 1.140 de euro pe metru pătrat) şi, respectiv, de Braşov (cu 1.120 de euro pe metru pătrat), care a reuşit să surclaseze Craiova. La polul opus, cele mai ieftine apartamente pot fi găsite în Reşiţa (500 de euro pe metru pătrat), Giurgiu (530 de euro pe metru pătrat), Alexandria (610 euro pe metru pătrat), Târgovişte (650 de euro pe metru pătrat) şi, respectiv, Zalău (680 de euro pe metru pătrat).

Tendinţa de temperare a ritmului scumpirilor, mai puternică în Bucureşti

Datele statistice relevă că tendinţa de temperare a ritmului scumpirilor este mai puternică în Bucureşti. Astfel, dacă aici apartamentele au consemnat o scădere de 0,8% faţă de trimestrul anterior, în restul ţării acestea s-au apreciat cu 1,4%.

„Casele şi vilele scoase la vânzare, însă, au cunoscut o scădere mai mare la nivel de Capitală (-1,6%) faţă de restul ţării (-0,6%). Comparativ cu perioada similară a anului trecut, apartamentele sunt mai scumpe cu 2% în Bucureşti şi, respectiv, cu 3,8% în ţară; casele şi vilele, pe de altă parte, sunt cu 2% mai ieftine în Capitală, dar cu 3,5% mai scumpe în rest”, se arată în comunicat.

Astfel, cu excepţia Bucureştiului, majoritatea marilor oraşe monitorizate constant de Imobiliare.ro au consemnat, trimestrul trecut, creşteri ale preţurilor apartamentelor – chiar dacă acestea nu au fost foarte mari.

„Cel mai important avans, în cuantum de 1,7%, a fost cel din Braşov (unde s-a ajuns la o sumă medie cerută de 1.120 de euro pe metru pătrat util), pe următoarele locuri situându-se Timişoara (+1,2%, până la 1.210 euro pe metru pătrat), Iaşi (+0,8%, până la 1.000 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,7%, până la 1.570 de euro pe metru pătrat) şi Constanţa (+0,2%, până la 1.140 de euro pe metru pătrat)”, se arată în comunicat.

În Capitală, pe de altă parte, pretenţiile vânzătorilor au ajuns la o valoare medie de 1.310 euro pe metru pătrat.

Poate fi 2019 cel mai bun an pentru locuinţele noi?

Sunt toate şansele ca în 2019 să fie finalizate peste 60.000 de locuinţe, ceea ce ar face ca acesta să fie cel mai bun an din 2009 până în prezent. În primul trimestru au fost livrate peste 12.700 de locuinţe, fata de 10.200 în perioada similară a anului trecut. Este vorba despre unităţi locative în cadrul unor proiecte rezidenţiale noi, a căror construcţie a început în anii anteriori şi care au fost finalizate la începutul anului.