Scumpirile locuinţelor s-au temperat. Urmează ieftiniri?

Pe fondul stabilizării pieţei şi diminuării apetitului pentru achiziţii, în trimestrul trei al acestui an preţurile locuinţelor şi-au încetinit şi mai mult ritmul de creştere.

Potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare, platforma lansată şi susţinută de Imobiliare.ro, proprietăţile rezidenţiale disponibile spre vânzare în România (apartamente, dar şi case) s-au apreciat, astfel, cu doar 0,7% faţă de cele trei luni anterioare (faţă de un plus de 1,4% în fiecare dintre primele două trimestre din 2018). În acest context, ritmul anual de creştere a preţurilor (T3 2018 faţă de T3 2017) se află, în momentul de faţă, la 5,6% – în condiţiile în care, în perioada similară din 2017, acelaşi indicator se situa aproape de pragul de 10%.

„Piaţa imobiliară arată bine, paradoxal, am putea spune, în contextul în care avem o invazie de opinii, mai mult sau mai puţin avizate, care prezic o eventuală criză de proporţii. Dar în acest moment nu există indicatori a căror evoluţie să anticipeze o criză imobiliară. Şi o afirm cu responsabilitatea antreprenorului cu proiecte rezidenţiale active în trei oraşe din ţară: Arad, Braşov şi Timişoara. Preţurile proprietăţilor vor continua să crească pe termen lung, chiar dacă vom asista şi la corecţii punctuale inevitabile. Valoarea activelor imobiliare se validează în timp, ceea ce face adevărată afirmaţia că nu există un moment mai potrivit pentru a cumpăra o proprietate imobiliară decât momentul care a trecut. Prudenţa este, bineînţeles, bună, însă crearea panicii, nu. Indicatorii pe care îi urmărim ne dau încredere să construim în continuare şi să ne aşteptăm la un an 2019 bun pentru piaţă, marcat de stabilitate”, spune Valentin Morar, CEO Wallberg.

Scumpirile se temperează şi în Cluj-Napoca

În al treilea pătrar al anului, preţurile apartamentelor s-au majorat în toate cele şase mari oraşe monitorizate constant de Imobiliare.ro. În consonanţă cu tendinţa consemnată la nivel naţional, variaţiile de preţ au fost, însă, semnificativ mai mici decât în anii precedenţi, situându-se sub pragul de 2% (şi chiar 1%).

În Cluj-Napoca, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,9% în ultimele trei luni, până la o valoare de 1.520 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.510 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior). Aici, diferenţa de preţ la 12 luni se situează acum la 8,6% în oraşul de pe Someş (comparativ cu aproximativ 14% în trimestrul anterior). Cluj-Napoca este, în continuare, singurul mare centru regional al ţării în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, diferenţa fiind de 6,2% faţă de T3 2008.

Braşovul, în topul scumpirilor la 12 luni

Ca şi în al doilea trimestru al anului, în cel de-al treilea Braşovul s-a situat în fruntea clasamentului scumpirilor înregistrate în marile oraşe ale ţării. Aici, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente s-a majorat cu 1,7% în decursul a trei luni, ajungând la o valoare de 1.060 de euro pe metru pătrat util (de la 1.040 de euro pe metru pătrat util). În acest context, oraşul de la poalele Tâmpei depăşeşte Clujul în ceea ce priveşte diferenţele de preţ la 12 luni, cu un avans de 8,9%. Faţă de anul 2008, însă, apartamentele din Braşov continuă să fie cu aproximativ un sfert (25,9%) mai ieftine.

În Bucureşti a avut loc, dintre cele şase mari centre regionale analizate, cel mai mic avans al preţurilor apartamentelor, respectiv 0,4%, până la 1.290 de euro pe metru pătrat util (de la 1.280 de euro pe metru pătrat util). Comparativ cu perioada similară din 2017, apartamentele din Capitală sunt cu 6% mai scumpe; faţă de T3 2008, însă, acest gen de proprietăţi sunt cu 35,9% mai ieftine – Capitala având, dintre marile centre regionale analizate, cel mai mult de „recuperat” din declinul provocat de perioada de recesiune.

Cererea scade, la fel şi numărul de tranzacţii

Tendinţa generală de încetinire a creşterii preţurilor locuinţelor poate fi pusă pe seama stabilizării pieţei rezidenţiale, în contextul temperării apetitului pentru achiziţii. Astfel, potrivit datelor Analize Imobiliare, cererea pentru proprietăţi rezidenţiale (apartamente, dar şi case) din marile oraşe ale ţării se situa, trimestrul trecut, la un nivel cu 2% mai mic faţă de perioada similară din 2017. Diminuări ale apetitului pentru achiziţii au avut loc în majoritatea cazurilor: -18% în Constanţa, -9% în Iaşi, -7% în Braşov şi, respectiv, -3% în Timişoara. Pe de altă parte, în condiţiile unei creşteri neglijabile, de doar 1%, se poate spune că cererea s-a menţinut, practic, la un nivel constant în Bucureşti. În Cluj-Napoca, însă, poate fi observat un avans important, de 13% mai exact, faţă de anul precedent.

Diminuarea cererii de pe piaţa rezidenţială este atestată şi de datele centralizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Potrivit acestora, în al treilea trimestru din 2018 au fost încheiate, la nivel naţional, un număr de 127.528 de vânzări de imobile – cifră ce marchează un recul de 24,2% faţă de perioada similară a anului trecut (când erau consemnate 168.262 de tranzacţii). Acest semnificativ declin trimestrial face ca volumul total de tranzacţii înregistrate la nivel naţional în primele nouă luni ale anului să fie cu 5,1% mai mic decât în perioada similară a anului 2017. Astfel, în ianuarie-septembrie 2018 au avut loc 427.960 de vânzări de imobile potrivit datelor oficiale, faţă de 451.072 de tranzacţii în 2017.

Vânzătorii, mai deschişi la negociere                                                                     

În aceste condiţii de piaţă, marjele de negociere practicate pe segmentul apartamentelor (indicator calculat ca diferenţă între ultimul preţ solicitat de către proprietari şi cel final, de vânzare) au fost mai mari în al treilea trimestru din 2018 decât în perioada similară din 2017 în majoritatea marilor oraşe analizate. Dintre centrele regionale cu un preţ mediu de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare, Craiova se distinge prin cea mai mare marjă de negociere, respectiv 4,5% în T3 2018 – spre comparaţie, în perioada similară a anului precedent, acelaşi indicator se situa la o valoare de 2,4%.

Vânzătorii din Bucureşti, pe de altă parte, sunt dispuşi să lase la preţ 3,4% (faţă de 3,3% în T3 2017), la fel ca cei din Braşov (faţă de 3,1% în urmă cu 12 luni). În Timişoara şi Cluj-Napoca, marja de negociere acceptată de către proprietari se situează la un nivel apropiat, anume 2,6% şi, respectiv, 2,5% (comparativ cu 2,2% şi, respectiv, 2,1% în perioada similară din 2017). În Constanţa, pe de altă parte, flexibilitatea vânzătorilor când vine vorba de preţuri s-a mai diminuat în 2018, ajungând la un nivel de 2,2% în trimestrul al treilea (faţă de 2,8% în urmă cu un an).Top of Form