Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa 5 miliarde de euro. Finanţatorul va deveni acţionar majoritar

La mai bine de trei ani de când au demarat negocierile cu negocierile cu CGN pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4, Nuclearelectrica a ajuns la concluzia că va fi nevoie de încă 5 miliarde de euro pentru realizarea acestui proiect, pe lângă activele deja existente în proprietatea SN Nuclearelectrica, a EnergoNuclear (EN) şi a statului român.

„Realizarea Proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea SNN, EN şi a statului român. Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevăzută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP (întreprinzător privat – n. red.) cu bonitate şi forţa financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare”, se arată în Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Acelaşi document prevede că investitorul privat agreat va deveni acţionar majoritar.

„Statul român şi SNN agrează faptul că IP va deveni acţionar majoritar al Societăţii de Proiect, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente unei asemenea poziţii. Partea română (statul român şi SNN) va încerca să valorifice eficient în negocieri valoarea propriei contribuţii, având simultan în vedere responsabilitatea privind administrarea pe termen lung a deşeurilor radioactive, în conformitate cu Directiva 2011/70/EURATOM, crearea mediului investiţional necesar pentru realizarea investiţiilor mari de infrastructură energetică şi protejarea drepturilor de acţionar minoritar prin clauze referitoare la luarea deciziilor în viitoarea Societate de proiect”, se arată în srategie.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou studiu.

Negocierile, prelungite succesiv

CGN a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.

La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile.

Continuarea negocierilor a fost aprobată de mai multe ori.

În data de 21 decembrie 2016, Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă prin care a informat că, având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul statului român pe termen lung, consideră că abordarea cea mai corectă este să permită noului guvern o analiză privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii de urmat.

În luna februarie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, spunea că "negocierile durează de prea mult timp şi este momentul să ne apropiem de o decizie”.

Însă ulterior, negocierile au fost din nou prelungite...

14 ani de discuţii pe tema unităţilor 3 şi 4, aflate în conservare din 1992

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4.

Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006.

În 2007 erau 6 investitori. S-au retras între 2011 şi 2013

Guvernul a aprobat în 2007 strategia de atragere a investitorilor în vederea realizării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, inclusiv graficul de înfiinţare a noii companii responsabile cu finalizarea proiectului.  

În urma depunerii ofertelor,  6 companii au fost selectate, fiecare investitor obţinând un procent din numărul total de acţiuni, proporţional cu capitalul investit: Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal România (6.2%), CEZ  Republica Cehă (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy (9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) şi RWE Power Germany (9.15%).

La 29 martie  2009 a fost înregistrată compania de proiect sub denumirea SC EnergoNuclear SA şi a fost desemnată echipa managerială. 

În 2011 însă, investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din proiect, motivându-şi decizia prin necesitatea concentrării investiţiilor în ţările de origine, pe fondul crizei economice.

În 2013, şi investitorii rămaşi (ENEL şi ArcelorMittal) au decis să iasă din proiect, astfel că SN Nuclearelectrica SA a devenit unicul acţionar al EnergoNuclear SA.

La 22 august 2014 s-a aprobat Strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă prin lansarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP) în vederea constituirii unei societăţi, respectiv un joint-venture. 

În urma acestei selecţii, au început negocierile cu CGN.