Exuberanţa iraţională continuă să facă legea pe Wall Street

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bursa din New York înainte de criză. Atunci Dow Jones era 13.800 de puncte FOTO Gulliver Getty Images
Bursa din New York înainte de criză. Atunci Dow Jones era 13.800 de puncte FOTO Gulliver Getty Images

Principalii indici bursieri ai pieţelor din America, Europa sau Asia se menţin la niveluri maxime, superioare celor dinaintea prăbuşirii Lehman Brothers deşi tiparniţa de bani a SUA se apropie de momentul în care va lua o pauză, iar economia nu e suficient de zdravănă încât să meargă pe propriile picioare.

Cine are ochi să vadă şi cine are urechi să audă. Acesta este probabil cel mai bun sfat pentru investitorii care se lasă în continuare ademeniţi de mirajul unor creşteri care au prea puţină legătură cu realitatea. Indicele Dow Jones rămâne la un nivel superior celui din 2007, deşi Federal Reserve (Fed), banca centrală a SUA, va înceta în curând să pompeze bani în bănci (citiţi în bursă) iar ziua în care va ridica dobânda de referinţă nu este departe.

Tiparniţa de dolari se va opri în octombrie, ultima lună a celebrului program Quantitive Easing (QE)– un set de măsuri de relaxare cantitativă menite să salveze economia americană de la o prăbuşire şi mai mare. Sau menite să salveze aparenţele. Peste două luni, Fed va trimite în pieţe ultimele 15 miliarde de dolari, după ce QE a ajuns şi la niveluri de patru trilioane de dolari.

Noua realitate va însemna mai puţini bani disponibili pentru investiţii la o dobândă mai mare faţă de pragul infim de acum: 0,25%. În opinia unor analişti, de fapt, creşterea dobânzii va fi un semn de revenire la normalitate, după Marea Recesiune. O creştere este aşteptată pentru începutul lui 2015, însă există şi voci potrivit cărora mişcarea se va petrece mai devreme.

De fapt, vor fi mai puţini bani reali (ai investitorilor reali) - cei care pun economia în mişcare. Când se va opri tiparniţa, aceştia vor reacţioana la indicatorii macroeconomici, vor lua în calcul riscul şi se vor uita de 20 de ori la rezultatele corporaţiilor înainte să cumpere acţiuni. De aceea este de urmărit modul în care Fed va reuşi să compenseze tranziţia de la banii traşi la xerox la banii reali. 

În opinia unor analişti, de fapt, creşterea dobânzii va fi un semn de revenire la normalitate, după Marea Recesiune. O creştere este aşteptată pentru începutul lui 2015, însă există şi voci potrivit cărora mişcarea se va petrece mai devreme.

dupa criza

Bursa din New York acum. Indicele Dow Jones e la 17.000 de puncte FOTO Guliver Getty Images

Întrebarea este dacă atunci acţiunile companiilor tehnologice (în special social media) sau ale celor din biotehnologie vor mai putea susţine creşterile până la cer din zilele noastre. Întrebarea este dacă, în cazul Facebook, de exemplu, povestea trimestrială de tipul „un cent peste estimări” va mai fi suficient de convingătoare pentru investitori. Facebook a crescut de aproape patru ori faţă de momentul IPO-ului din 2012, în vreme ce companii din industrii tradiţionale precum banking, telecom sau producţie industrială nu şi-au revenit după prăbuşirea din 2008-2009.

Dacă ne uităm la principalii indici bursieri, Marea Recesiune e o poveste care ţine strict de trecut. Dacă citim (printre rânduri) rapoartele statistice americane realităţile macroeconomice sunt discutabile. Mult lădudata scădere a ratei şomajului (acest indicator a scăzut la 6,1% adică la nivelurile dinaintea crizei) poate fi misleading, pentru a folosi un termen din ţara la care face referire. Există suficiente indicii care ne spun că o bună parte din această scădere este cauzată deceselor, pensionărilor sau emigrării. De adăugat că majoritatea angajărilor se fac nu în sectorul privat, ci în cel public – zonă în care salariile le-au depăşit, paradoxal, pe cele plătite de marile corporaţii.

Poate detalii legate de discuţia pe care Janet Yellen, preşedinta Fed a purtat-o recent cu membri ai Congresului ne dau o perspectivă mai realistă asupra lucrurilor. Yellen a lansat un avertisment privind pericolul spargerii noului balon de săpun (suficient de mare pentru a fi văzut de oricine vrea să-l vadă) de pe pieţe. Interesant că discursul oficialului Fed nu a avut niciun impact asupra Dow Jones.  Doar (continuăm să) trăim vremuri iraţionale.

Despre spargerea balonului ne vorbesc şi analiştii de la Goldman Sachs, citaţi de Bloomberg. Banca de investiţii americană vede riscul unei scăderi semnificative a burselor în următoarele trei luni, generată de creşterea randamentului la obligaţiunile guvernamentale. La rândul său, această creştere vine din accelerarea inflaţiei în SUA.  

Pentru moment, piaţa nu reacţionează normal, continuând să crească. Investitorii se comportă orebeşte în materie de plasamenete de tip ”long”. O oarecare incertitudine privind decizia Fed legată de dobândă e riscantă, în sensul că anumite fonduri s-ar putea speria şi marca profituri când Dow Jones e la 17.000 de puncte, ceea ce ar putea coborî indicele la 15.000. Aşa cum s-a întâmplat în 2011când indicele a scăzut de la 12.900 la 10.600. Întrebarea era dacă nu cumva va ajunge la 7.000 de puncte. Fed a promis a treia etapă a programului QE iar piaţa şi-a revenit.    

În Europa, lucrurile nu sunt cu mult diferite faţă de America, în sensul că principalii inidici o duc bine, deşi economia nu e pe roze. Într-o logică asemănătoare cu relaxarea cantitativă (Quantitive Easing) din America, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, este dispus să  mai împrumute băncile cu încă 700-800 de miliarde de euro.  Cu o condiţie pe care o bănuiţi uşor dacă vă uitaţi la balonul de săpun de peste Ocean: băncile trebuie să crediteze companiile, nu bursele.

Şi cum baloanele de săpun chiar nu ţin cont de limbă sau de continent, şi Asia arată bine în indici, deşi marele miracol chinezesc a rămas o simplă chestiune de percepţie. Autorităţile chineze estimează o creştere a Produsului Intern Brut de 0,01%, pe o tendinţă de scădere, însă asta încă îi satisface pe investitori. Mergând mai departe, nici scăderile cuprinse între 50 şi 96% ale veniturilor unor companii nu îi impresionează. Până şi volumul creditelor toxice acordate pentru dezvoltări imobiliare falimentare (aşa-zisele oraşe fantomă) în valoare de 600 de trilioane de dolari îi lasă reci. Doar trăim vremuri iraţionale.  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite