Ministerul Transporturilor şi instituţiile subordonate se vor reorganiza. Ce proiecte se vor dezvolta pe termen mediu şi lung
0
Programul de Guvernare PNL-PSD-UDMR prevede aproximativ aceleaşi obiective deja prevăzute în PNRR, fără a anunţa realizarea unui anumit număr de kilometri de drumuri şi autostrăzi şi nici termene pentru realizarea acestora.
Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează:
- accelerarea investiţiilor publice,
- asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii,
- asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită,
- prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei.
- Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienţei instituţionale, a simplificării administrative şi vor fi sincronizate cu realităţile din teren şi, în acord, cu direcţiile de acţiune agreate la nivelul UE.
Investiţiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL- PSD-UDMR, o prioritate naţională, motiv pentru care vor fi susţinute prin politici structurale ce vor garanta eficienţa lor.
Astfel, promovarea unei politici de transport orientată spre investiţii masive va fi dublată de măsuri de creştere a capacităţii administrative:
- Reorganizarea aparatului central, revizuirea structurilor sale (autorităţi din subordinea şi sub autoritatea ministerului), simplificarea şi eficientizarea procedurilor birocratice (avizare, licenţiere, control) în contextul asumării responsabilităţii pentru fiecare etapă procedurală, precum şi a suprapunerilor de atribuţii, reanalizarea eficienţei activităţii unora dintre acestea (ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară).
- Aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă la toate societăţile cu capital de stat, asumarea responsabilităţii deciziilor luate, precum şi a mandatelor acordate reprezentanţilor statului în aceste societăţi.
„Ne propunem aprobarea şi implementarea Planului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030 ce cuprinde viziunea strategică pentru acest deceniu şi va sta la baza construcţiei infrastructurii româneşti. În fapt, acest plan reprezintă actualizarea strategiei de implementare a M.P.G.T. şi va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exerciţiu financiar european”, se arată în document.
La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:
- Finalizarea secţiunilor în implementare din coridoarele principale;
- Lansarea contractelor de proiectare şi execuţie lucrări pentru toate secţiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;
- Introducerea la finanţare a trenurilor metropolitane (de exemplu, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara), respectiv a trenurilor de lucru;
- Extinderea reţelei naţionale de metrou la nivelul municipiului Bucureşti şi dezvoltarea unei reţele de metrou la Cluj-Napoca.
Pe de altă parte, Programul de Guvernare îşi propune eficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant şi implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025, precum şi continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (C.N.A.B.), S.N. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa (SN AIMK-C), S.N. Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia (SN AIT-TV), precum şi la Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca; principalele proiecte de investiţii fiind, implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi finalizarea proiectelor de modernizare/dezvoltare infrastructură planificate sau aflate în derulare la Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti (A.I.H.C.B.), inclusiv construcţia unui nou terminal şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa (A.I.B.B
În ceea ce priveşte transportul cu metroul, Programul de Guvernare menţionează extinderea şi modernizarea reţelei actuale de metrou din Bucureşti, precum şi la nivelul municipiului Cluj-Napoca.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
În cadrul PNRR au fost asumate la nivel naţional o serie de reforme şi investiţii cu termene precise şi jaloane de îndeplinit. Dintre acestea menţionăm:
Reforma 1 - Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea transportului rutier în linie cu principiul „poluatorul plăteşte”
• Intrarea în vigoare a legii pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanţei pentru vehiculele grele (camioane) şi introducerea de taxe mai mari pentru deţinerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme / autobuze / autocare), pe baza principiului „poluatorul plăteşte” şi a principiului taxării ecologice
• Adoptarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră
Dezvoltarea unei reţele de staţii de încărcare a autoturismelor electrice pentru a stimula mobilitatea verde
• Intrarea în vigoare a legii privind siguranţa rutieră - legislaţie privind monitorizarea, consolidarea aplicării normelor şi sancţionarea infracţiunilor în materie de siguranţă rutieră
• Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi aplicarea planului de acţiune
• Publicarea şi implementarea planului de acţiune naţional privind Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS)
• Adoptarea Strategiei privind Transportul Naval
Reforma 2 - Managementul calităţii bazat pe performanţă în transport - Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a guvernanţei corporative
• Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A. (CNIR)
• Selecţia şi numirea membrilor Consiliilor de administraţie ale C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R, Metrorex şi C.F.R. Călători.
• Implementarea principalelor recomandări pentru creşterea performanţei financiare şi operaţionale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători şi Metrorex
Lista de proiecte
1. Rutier
Continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv:
o A3, Autostrada Transilvania
o A1, Autostrada Sibiu–Piteşti:
o A0, Autostrada de centură a municipiului Bucureşti, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;
o A10, Autostrada Sebeş-Turda - lotul 2;
o DX12, Drum expres Craiova–Piteşti
o Drum expres Brăila–Galaţi
o Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură.
o Autostrada Lugoj – Deva (Margina - Holdea)
Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat şi sustenabil prin demararea şi finalizarea unor secţiuni de autostrăzi şi drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor stabili traseul optim şi valoarea de investiţie, după cum urmează:
▪ Autostrada A8, Târgu Mureş - Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni
▪ Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret
▪ Autostrada A13, Braşov - Bacău
▪ Autostrada A13, Sibiu – Braşov, în continuarea secţiunii Braşov-Bacău
▪ Autostrada A9, Timişoara-Moraviţa
▪ Autostrada A3 Târgu Mureş – Braşov;
▪ Drum expres Craiova – Piteşti (loturile 3 şi 4);
▪ Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău şi Focşani, Brăila - Tulcea, Constanţa - Tulcea, Tişiţa - Albiţa), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău şi Focşani;
▪ Drum expres Calafat – Lugoj;
▪ Drum expres Sfântu Gheorghe - Ditrău, respectiv Sovata - Miercurea Ciuc;
▪ Drum expres Bucureşti-Târgovişte.
▪ Drum expres Suceava - Botosani
▪ Drum expres Bucureşti-Alexandria
▪ Drum expres Piatra Neamt-Bacau
▪ Trans Regio Brăila-Călăraşi-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu
▪ Drum expres Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava
▪ Legătura A3-Aeroport Henri Coandă
Creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin:
o Finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti-Braşov;
o Creşterea capacităţii administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploieşti-Braşov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu autorităţile locale, respectiv cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);
o Realizarea unor investiţii, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).
Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcţie de variante de ocolire în perioada 2021- 2024, ca de exemplu:
o continuarea proiectelor de construcţie variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Naţional Centura Municipiului Bucureşti, modernizare la 4 benzi şi intervenţii la cele 4 pasaje Domneşti, Berceni, Olteniţa şi Cernica); VO Buftea; VO Bârlad; VO Timişoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare şi legătura Oar; VO Târgu Jiu, VO Galaţi; VO Tecuci, VO Mihăileşti, VO Târgu Mureş;
o Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighişoara; VO Vaslui; VO Sf. Gheorghe; VO Piteşti Vest, VO Timişoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;VO Piatra Neamţ, VO Iaşi, VO Ştei, VO Tg. Jiu, VO Bistriţa, VO Aleşd, VO Falticeni, VO Campulung Moldovenesc, VO Vatra Dornei
o Implementarea în baza unor parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaş, VO Salonta, VO Arad Est, VO Giurgiu, VO Gura Humorului precum şi alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susţine);
o Proiectarea şi ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la reţeaua de autostrăzi.
Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I. -C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialişti în domeniul construcţiei de infrastructură rutieră, precum şi a unor parteneriate cu organizaţiile profesionale şi patronale pentru formarea de forţă de muncă calificată în domeniul construcţiei de drumuri;
Analizarea, în colaborare cu ministerele de resort, a oportunităţii şi modalităţilor de sprijin al industriei autohtone în domeniul materialelor de construcţii (ca de exemplu: producţia de bitum, agregate, etc);
Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de S.I.T. (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcţie autostrăzi şi drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidenţă a accidentelor;
2. Feroviar
1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele:
• Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighişoara, inclusiv ERTMS nivel 2;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Sighişoara;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Giurgiu faza I;
• Poduri şi podeţe - etapa I SRCF Cluj, Bucureşti, Timişoara şi Craiova.
2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea şi asigurarea surselor de finanţarea pentru demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:
- Craiova-Calafat.
- Craiova-Caransebeş.
- Bucureşti Nord-Giurgiu Nord-Frontieră faza II.
- Apahida-Suceava.
- Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră.
- Predeal-Braşov.
- Portul Constanţa.
- staţiile Feteşti şi Ciulniţa.
- modernizarea staţiilor de cale ferată din România.
- modernizare trecerilor la nivel cu cale ferată, poduri, podeţe şi tuneluri
3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secţiuni aflate pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală:
- Timişoara-Arad-Caransebeş.
- Cluj-Episcopia Bihor.
- Coşlariu-Cluj Napoca.
- Bucureşti-Craiova.
- Răduleşti-Giurgiu.
- Constanţa - Mangalia.
- Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră.
3. Naval
▪ Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului FAST DANUBE. Aprobarea unui memorandum in guvern pentru înfiinţarea unei echipe mixte transporturi, externe si mediu pentru a debloca proiectul Fast Danube prin solicitarea intervenţiei Comisiei Europene.
▪ Asigurarea finanţării pentru continuarea lucrărilor de protecţie şi consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră.
Îmbunătăţirea condiţiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila - eliminarea punctului critic Bala
▪ Promovarea portofoliului existent de proiecte finanţabil din fonduri europene prin stricta monitorizare a MT prin care să se asigure creşterea accesabilităţii, a capacităţii de transport maritim de mărfuri şi implicit a creşterii volumului schimburilor comerciale:
▪ Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanţa Sud - Molurile III şi IV Sud
▪ Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10
▪ Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa – zona Port Nou Constanţa
▪ Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa.
▪ Îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin finalizarea procesului de achiziţionare de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice.
▪ Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare în porturile Medgidia şi Luminiţa.
Promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) şi sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I”, „Port Brăila – Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri”,; analizarea oportunităţii reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”.
▪ Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care îşi propune să realizeze o planificare corectă şi concretă a investiţiilor necesar a fi susţinute în porturile româneşti, o redimensionare a politicilor tarifare şi vamale, crearea unor alianţe strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspică şi Marea Neagră etc. De asemenea se va analiza posibilitatea ca UAT de-a lungul Dunarii fluviale si maritime sa devina eligibile pentru finantarea de noi infrastructuri portuare comerciale şi turistice.
4. Metrou
• Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2. Berceni-Pipera-Cale de rulare pe Magistrala 2.
• Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piaţa Iancului.
• Construcţia liniei M4 - faza a doua (Gara de Nord - Gara Progresul), inclusiv material rulant.
• Magistrala M6 pe sectorul 1 Mai - Aeroport Internaţional Henri Coandă (Otopeni), cu finanţare europeană nerambursabilă, fonduri J.I.C.A. şi buget de stat.
• Achiziţia de trenuri noi pentru Magistrala 5 (13 trenuri) .
• Trenuri noi pentru Magistralele 1, 2, 3, 4 şi TL-pregătire documentaţie pentru achiziţia de 50 trenuri.
• Alte proiecte de perspectivă care sunt analizate în relaţie cu proiecţia realizată prin Planul investiţional şi care a fixat pentru următorii 10 ani viziunea de dezvoltare a metroului în Bucureşti dar şi la nivelul Municipiului Cluj-Napoca.
• Extinderea utilizării metroului la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea unei noi magistrale Gilău-Floreşti-Cluj Napoca.
• Magistrala 7 – tronsonul Voluntari – Bragadiru – magistrala va asigura interconectivitatea între două zone populate din SV şi NE.
• Magistrala 8 – Semi-inelul Sud Crângaşi – Dristor 2 va asigura toate relaţiile de transfer ale călătorilor între magistralele de metrou, fără a mai fi necesară traversarea prin centrul oraşului.
• Extensia actualelor magistrale de metrou - Extensie M1 – Păcii – Linia de Centură Vest – Tronsonul va uni magistrala M1 de inelul feroviar al Bucureştiului, în zona vestică; Extensie M2 – Pipera – Petricani – Tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviară M800, în gara Petricani; Extensie M2 – Berceni – Linia de Centură Sud – Comuna Berceni – Tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucureştiului, în zona sudică; Extensie M4 – Străuleşti – Mogoşoaia – Tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviară M700, în gara Parc Mogoşoaia; Extensie M5 – DNCB Domneşti.
Se încarcă comentariile...
