Modernizarea Gării de Nord, punct şi de la capăt. Ce viziuni au primarul Sectorului 1 şi ministrul Transporturilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Ideea modernizării Gării de Nord a fost reluată duminică de primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, şi de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, aceştia creionând lucrările care ar putea fi aduse clădirii simbol a Capitalei.

„Trebuie sa facem ceva cu Gara de Nord. Vrem o esplanadă, vrem o gară modernă. Este o viziune. Gara este sufletul oraşului”, a declarat Clotilde Armand, într-un vlog postat pe YouTube, potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Sectorului 1, citat de News.ro.

Ministrul Transporturilor a explicat că, în acest caz, este vorba de o chestiune care ţine foarte mult de urbanism şi de arhitectură.

„CFR aşa cum a  gândit întotdeauna dezvoltarea infrastructurilor feroviare este foarte tehnic. Ştie despre şină, despre peron, despre semnalistică. Aici este o chestiune care ţine de ţesutul oraşului”, a afirmat Drulă care a adăugat că aceste lucrări de mari amploare trebuie gândite integrat.

Cum ar putea fi modernizată Gara de Nord

Edilul Sectorului 1 a precizat că o gară are nevoie de o esplanadă.

„O gară are nevoie de o esplanadă, de un spaţiu mare, unde ne întâlnim, unde ne vedem. Acum avem acest spaţiu, într-un fel, spaţiul Gării de Nord, dar care nu este unul viu, este separat de gară de şase benzi de circulaţie. Trebuie să readucem acest spaţiu deschis în faţa gării, să mutăm zona rutieră departe de gară. Deja vom avea un spaţiu în care oamenii vor putea respira, în care oamenii să vină, să fie un spaţiu social”, a explicat Armand.

Cătălin Drulă a arătat că în acest proiect trebuie implicată şi Primăria Capitalei, fiind vorba de bulevarde, parcul din faţa gării şi Muzeul CFR.

„Întreaga zonă are mult potenţial, trebuie o viziune, poate facem un concurs internaţional”, a completat ministrul Transporturilor.

În vara anului trecut, CFR Infrastructură a cerut prelungirea contractului pentru studiul de fezabilitate

În vara anului trecut, CFR Infrastructură a publicat în SEAP un anunţ prin care se amânau lucrările de modernizare a Gării de Nord din cauza pandemiei.

“Modificarea contractului a survenit ca urmare a consecintelor negative generate asupra derularii contractului de pandemia COVID-19”, se arată în anunţul CFR SA publicat în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP).

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA şi CONSIS PROIECT S.R.L au semnat la 10 decembrie 2019 contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate, prima etapă a programului de modernizare a Gării de Nord Bucureşti.

Contractul, în valoare de 11,3 milioane lei, fără TVA, are durata de implementare de 6,6 luni şi este finanţat din fonduri nerambursabile, în cadrul programului POIM 2014-2020. 

Ca atare, studiul ar fi trebuit terminat până la începutul lunii iulie 2020, abia ulterior putându-se demara licitaţia pentru lucrările de execuţie.

Studiul de fezabilitate pentru modernizarea, consolidarea şi reabilitarea Gării de Nord Bucureşti are ca principal scop identificarea şi prezentarea unei soluţii optime de modernizare a staţiei, cu impact direct în creşterea calităţii serviciilor oferite călătorilor şi a siguranţei în exploatare. 

„Din punct de vedere tehnico-economic, studiul de fezabilitate va analiza cu prioritate transformarea obiectivului într-un nod feroviar european şi centru multimodal public, prin modernizarea, consolidarea şi reabilitarea actualei staţii de cale ferată”, a informat CFR SA.

Gara de Nord Bucureşti are o suprafaţă de 100.000 mp, fiind amplasată pe un ansamblu de 14 linii de cale ferată, instalaţii specifice, peroane şi clădiri funcţionale, care necesită lucrări de reînnoire şi de modernizare pentru a respecta normele UIC, privind statutul de Eurogară.

Principalele obiective ale proiectului sunt: regenerarea urbană a zonei, pe principiile de smart city/creative city/green city; modernizarea/consolidarea/repararea clădirilor din staţia de călători Bucureşti Nord, a spaţiilor destinate serviciilor pentru călători şi a zonei comerciale; înlocuirea instalaţiilor electrice, sanitare, termice etc; ridicarea nivelului peroanelor în conformitate cu standardele europene în vigoare, reabilitarea copertinelor şi a liniilor din staţie; montarea de panouri fonoabsorbante şi/sau soluţii alternative de reducere a nivelului de zgomot; modernizarea echipamentului de telecomunicaţii; facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi.

Potrivit sursei citate, după finalizarea, predarea şi aprobarea studiului de fezabilitate, compania va lansa procedura de licitaţie pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de modernizare a Gării de Nord Bucureşti.

Lucrările ar fi trebuit să înceapă în octombrie 2019

Modernizarea Gării de Nord din Bucureşti ar fi trebuit să înceapă efectiv la finalul lunii octombrie 2019, după cum afirma fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc.

"Este un proiect pornit pe fonduri europene (...). Vor începe lucrările, dacă nu mă înşel, de la sfârşitul lunii octombrie. Este un proiect ambiţios. Valoarea este undeva la 100 de milioane (de euro - n.r.)", declara Cuc în septembrie 2019, precizând că lucrările de modernizare vor dura doi ani.

Răzvan Cuc a spus că va fi făcută şi o sistematizare a spaţiilor comerciale, astfel încât să fie "o logică" în amplasarea acestora.

"O să se facă o sistematizare la fel cum este, probabil, în toate aeroporturile şi toate gările moderne din capitalele Uniunii Europene. Aşa cum trebuie să fie şi Bucureştiul o capitală modernă, cu o Gară de Nord modernă", a conchis ministrul Cuc.

Pe durata lucrărilor, unele trenuri vor fi deviate în gările Basarab şi Herăstrău. Investiţia ar urmă să fie gata în 2022, estimează conducerea CFR.

Piatra de temelie a fost pusă în 1868 

Cea mai mare gară a României nu a mai fost supusă unor reparaţii capitale de 20 de ani.

Din acest motiv, edificiul nu îndeplineşte standardele unei gări demne de o capitală europeană. Pereţii crăpaţi, acoperişurile peroanelor mâncate de rugină, prin care plouă, sunt doar câteva probleme care crează disconfort călătorilor.

Gara de Nord este cea mai mare staţie feroviară a României. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezenţa lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Gara a fost inaugurată la data de 13 septembrie 1872, când s-a dat în exploatare circulaţia feroviară pe linia Roman–Galaţi–Bucureşti–Piteşti. 

Clădirea este concepută în formă de U, compusă din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, şi de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea şase linii pentru plecări şi patru linii pentru sosiri. 

Din august 1944 s-au refăcut instalaţiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile şi peroanele au fost prelungite pentru a se obţine lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 şi 1990 a cunoscut o creştere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România.

La 24 mai 2019, Gara de nord a fost inundată la propriu din cauza ruperilor de nori de deasupra Bucureştiului.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite