Românul, la Bursă, este un investitor „orgolios“

Când tranzacţionează pe pieţele financiare internaţionale, românii mizează pe valute şi indici bursieri

Când se avântă pe pieţele financiare internaţionale, traderii particulari de la noi nu se opresc dacă ajung pe pierdere, fiindu-le „ruşine“ să-şi recunoască eşecul.

O regulă nescrisă, dar extrem de importantă pentru traderii de pe pieţele financiare, spune să te opreşti cu tranzacţiile atunci când aluneci spre pierdere („stop loss").

Cei mai mulţi dintre români sunt cumva jenaţi când intră pe minus, astfel că nu se opresc la o anumită barieră, ci continuă până pierd totul, reiese dintr-un studiu asupra comportamentului de investiţii realizat de compania de brokeraj X-Trade Brokers (XTB) în mai multe ţări din Europa.

Doar 20% ies în câştig

„Regula de aur este «stop loss» la minus 3%, iar de dealaltă parte să-ţi marchezi profitul dacă plusul obţinut depăşeşte 10%. Ei bine, dacă nemţii se opresc cu pierderea la 2-3% şi polonezii - undeva la 8-10%, românii nu prea se opresc. Este o problemă de natură psihologică, trebuie să-ţi recunoşti eşecul şi să te opreşti, dar pentru ai noştri acest lucru este extrem de greu", a explicat Claudiu Cazacu, şeful departamentului de analiză financiară din cadrul XTB.

El a observat acest comportament de-a lungul a cel puţin trei ani de când XTB organizează un concurs de trading cu bani virtuali la care s-au înscris în 2012 aproximativ 20.000 de români.

Concursul de tranzacţionare online „XTB Trading Cup 2012" este de fapt o campanie de informare şi educare a pieţei din România şi de aliniere a acesteia la nivelul celei din Europa Centrală şi de Est.

O altă trăsătură a traderilor-jucători din cadrul concursului este aceea că 80% ies în pierdere şi numai 5% au randamente foarte mari (peste 1.000%). „Majoritatea concurenţilor sunt în zona pierderilor sau câştigurilor mici, dar cei mai mulţi ies pe minus", ne-a mai explicat organizatorul.

Concursul XTB presupune experimentarea cunoştinţelor în trading într-un cont demo în care sunt folosiţi bani virtuali, dar în care tranzacţionarea se face pe platforme reale. Toate conturile sunt aduse la nivelul de 10.000 de lei, înainte de începerea concursului, iar la final sunt premiaţi concurenţii care au obţinut cele mai mari profituri.

Şi conversia, adică trecerea de la tranzacţiile virtuale la cele reale, cu bani adevăraţi, este importantă. Pentru ediţia de anul acesta, reprezentanţii XTB estimează o creştere a procentului de conversie la 10%, în comparaţie cu 1%, cât a fost în ediţia de anul trecut. Profilul concurenţilor: „bărbaţi din mediul urban cu studii superioare, având profesii liberale (medici, avocaţi), situaţi în poziţii de top în companii sau char antreprenori".

Perechea euro/dolar, preferata traderilor

Rezultatele concursurilor şi interacţiunea de pe platforma online reflectă situaţia pieţei de trading. Astfel, potrivit XTB, cele mai utilizate instrumente atât în tranzacţionarea reală, cât şi în cea de pe platforma concursului sunt perechile valutare (euro/dolar, liră/dolar, dolar/yen japonez), indicele pieţei de capital germane (D30), indicele pieţei din SUA (USD 500), piaţa de mărfuri - petrol şi aur - şi piaţa de acţiuni.

Dintre acestea, cel mai folosit instrument de către români, cu volum de 70-80% din piaţă, este tranzacţionarea pe euro/dolar.

"Majoritatea concurenţilor sunt în zona pierderilor sau câştigurilor mici, dar cei mai mulţi ies pe minus."

Claudiu Cazacu şef departament analiză XTB

14.000 Este numărul traderilor români prezenţi cu conturi deschise şi activi pe pieţele financiare externe.

Eşecul Facebook a speriat pieţele

Fiasco-ul listării Facebook şi criza datoriilor din Europa au făcut ca ofertele publice iniţiale (IPO) să aibă în luna mai cea mai slabă evoluţie de la prăbuşirea Lehman Brothers, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.

Indicele ofertelor publice iniţiale calculat de Bloomberg, care măsoară evoluţia acţiunilor americane în primul an de la listare, a scăzut cu 15% în luna mai, iar titlurile Facebook au înregistrat cea mai proastă performanţă în rândul celor mai mari 30 de operaţiuni de acest tip de pe piaţa SUA, din 2011.

Declinul indicelui IPO este similar cu cel consemnat în octombrie 2008, când falimentul Lehman Brothers a declanşat cea mai gravă criză financiară după Marea Depresiune din anii 1929-'33.

Plasamentul ideal este cel diversificat

Dacă dispuneţi de o sumă ceva mai mare sau aţi câştigat la loterie este bine să şi investiţi banii, nu doar să-i cheltuiţi. Pentru partea de investire, brokerii de la XTB vă recomandă să nu mizaţi întreaga sumă pe un singur instrument, ci să împărţiţi aceşti bani în cât mai multe plasamente separate, adică să vă diversificaţi portofoliul.

Dacă pentru fondurile de investiţii sau de pensii (denumite şi investitori instituţionali), prudenţa este cuvântul de ordine, pentru cei individuali - persoane particulare - este mai utilă diversificarea.

Astfel, împărţirea pe „felii" cum sunt depozitele bancare (la mai multe bănci, nu doar la una), urmate de valute, mărfuri industriale, unităţi de fond şi titluri de stat sau municipale poate da confortul unei investiţii relativ sigure şi suficient de profitabile.

Creştere peste inflaţie

Cel mai important indicator după care trebuie să vă ghidaţi în evaluarea posibilului câştig este rata inflaţiei, care dă măsura devalorizării banilor într-o anumită perioadă de timp.

În prezent, rata inflaţiei anuale este mai mică de 3%, iar BNR estimează că aceasta nu va trece de 3,5%, ceea ce înseamnă că noi trebuie să urmărim câştiguri de cel puţin 3,5% pe an. Şi avem toate şansele, pentru că băncile oferă cel puţin 6% bonus la depozitele pe un an, euro şi dolarul au creşteri semnificative, iar la titlurile de stat randamentele trec de 5,5%.

De exemplu, dacă vom plasa 1.000 de lei împărţin­du-i după graficul alăturat, atunci vom plasa 400 de lei în bănci, 100 de lei în acţiuni, 150 de lei în valute şi mărfuri, apoi 150 de lei în aur şi alţi 150 de lei în titluri de stat ori municipale şi, în fine, cu 50 de lei vom cumpăra unităţi de fond la fondurile mutuale.

Dacă lucrurile vor evolua ca şi până acum, randamentul mediu al acestor plasamente ar oscila în jurul valorii de 6%, ceea ce înseamnă că peste un an vom avea în cont 1.060 de lei, adică investiţia noastră îşi va fi păstrat valoarea în condiţii de criză.