11 motive pentru care salariul minim pe economie nu ar trebui să crească, în opinia lui Cristian Păun, profesor la ASE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Intenţia Guvernului de a majora salariul minim pe economie peste opt zile, fără a fi existat vreun fel de consultare cu mediul de afaceri stârneşte în continuare ample reacţii. Economistul Cristian Păun, profesor la ASE, combate propunerea Executivului, invocând 11 aspecte care ar fi trebuit luate în calcul de guvernanţi.

„Am înţeles că au apărut 7 motive să crească salariul minim pe economie în România. Iată 10 motive să nu crească acest salariu”, scrie profesorul de economie Cristian Păun.

Potrivit economistului, acestea sunt următoarele:

1. Salariul minim este un cost minim pe care îl plătesc taman cei care contează cel mai mult economic - antreprenorii (cei care descoperă un dezechilibru, îl valorifică angajându-se în producţie şi schimburi voluntare, alocând resurse în condiţii de incertitudine pe care şi-a asumă în integralitatea sa);

2. Salariul minim este o barieră de intrare pe piaţă a celor care oferă muncă (din moment ce preţul devine impus şi prohibitiv), mai ales a unora defavorizaţi: cei tineri fără experienţă, cei care vor să schimbe domeniul de activitate dar încă nu au specializare, cei care sunt în vârstă aproape de pensionare, cei cu educaţie nu prea avansată care adaugă prea puţină valoare economică prin munca lor;

3. Salariul minim este un cost care afectează eficienţa, competitivitatea şi profitabilitatea afacerilor. Acest cost poate fi suportat parţial de antreprenor din profitul lor. Şi limitat. De regulă, se suportă prin reducerea investiţiilor, restructurare, renunţarea la dezvoltarea unor activităţi (inclusiv dezvoltare de produse noi sau intrarea pe pieţe noi);

4. Salariul minim produce şomaj: pentru a acoperi costurile antreprenorii vor renunţa la locuri de muncă, mai ales la cele care nu au neapărat nevoie (în recesiune va fi şi mai rău că se va ajunge la posturile direct productive);

5. Dinamica sa este complet necorelată cu dinamica productivităţii factorului de producţie muncă sau cu competitivitatea din economia românească;

6. Salariul minim duce la creşterea importurilor, din moment ce devine tot mai competitiv să produci bunuri în ţările din jur, mai ales bunurile intensive în muncă (produse alimentare, încăltăminte, textile);

7. Salariul minim nu ţine cont de specificul sectoarelor de activitate, creşterea sa se face otova fără a vedea care sunt diferenţele de salarizare / cost / eficienţă din sector;

8. Salariul minim este un cost minim impus de stat în timp ce preţul de piaţă este un preţ pe care îl ”impune” piaţa, orice înrăutăţire a condiţiilor pieţei (recesiune) va atrage un faliment masiv în economie. Salariul minim este un cost care nu mai poate fi scăzut uşor (ca orice drept odată câştigat);

9. Salariul minim a avut în ultima perioadă o evoluţie complet diferită de ţările din jur, suntem ţara cu cea mai mare creştere a ponderii salariului minim în salariul mediu sau median.

10. Salariul minim nu are în spate o metodologie clară şi previzibilă de creştere, ceea ce impune o mare incertitudine pentru antreprenori. Este un instrument populist şi folosit, mai degrabă, pentru a seduce un anumit tip de electorat;

BONUS:

11. Salariul minim în România are în spate cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană. El poate aduce pe termen scurt anumite venituri în plus la bugetul de stat (mai ales atunci când economia nu creşte cât ai prevăzut iniţial la construcţia bugetară). Dar pe termen mediu lucrurile se vor înrăutăţi. În plus, în criză va fi dezastru în sectorul privat. E un calcul pueril pe care orice economist de bun simţ îl respinge.

„Gogomăniile socialiste prezentate cu emfază ca mari panacee pentru sărăcie şi probleme sociale au exact efectul advers. Nu ţin apa. Este de neînţeles pentru mine cum o ţară sărăcită de decenii de socialism se află în mâinile unora care, cum apare un iz de libertate, mai întind o sârmă ghimpată de gâtul nostru”, notează economistul.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani.

Consiliului de Programare Economică, entitate din cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză, a anunţat că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va creşte la nivelul de 2.080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018. Va fi introdus un salariu minim diferenţiat, de 2.350 lei/lună, pentru angajaţii cu studii superioare şi pentru angajaţii cu 15 ani vechime. De asemenea, de la 1 octombrie 2019, salariul minim pentru persoanele fără studii superioare va creşte la 2.250 lei şi cel pentru persoanele cu studii superioare la 2.520 lei. De la 1 octombrie 2020, el va creşte la 2.430 lei pentru cei fără studii superioare şi la 2.700 lei pentru cei cu studii superioare.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite