Ţiriac susţine că linia de cale ferată care va uni gara şi aeroportul va trece prin apropierea unui patinoar şi a unei săli de gimnastică pe care omul afaceri le-a construit în oraşul Otopeni, dar şi printr-un campus universitar privat care urmează să fie construit.

„ Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activităţii patinoarului şi a sălii de gimnastică în condiţii optime. Proiectul universităţii este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilităţii, cât şi din cea fonică”, spune Ţiriac.

El mai susţine, de asemenea, că nu este necesară o legătură feroviară de suprafaţă, în contextual în care există planuri pentru extinderea metroului până la aeroport. Ion Ţiriac susţine că cele 200 milioane de euro aferente dezvoltării proiectului de cale ferată „ar putea fi direcţionaţi către construirea unui spital sau către finalizarea unei autostrăzi vitale pentru România”.

Omul de afaceri mai arată, totodată, că dezideratul de a finaliza obiectivul de investiţii al căii ferate până în anul 2020 este „unul fantomatic având în vedere durata medie de implementare a proiectelor majore de investiţii în România”.

Comunicatul de presă integral transmis de Fundaţia Ion Ţiriac:

„Decizia iresponsabilă a Ministerului Transporturilor compromite proiectele de interes public ale Fundaţiei Ion Ţiriac

Decizia complet ruptă de realitate a Ministerului Transporturilor de a construi o cale ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” va obliga Fundaţia Ion Ţiriac să renunţe la două proiecte non-profit majore, de interes naţional, derulate în oraşul Otopeni.

Primul proiect se referă la Patinoarul Ţiriac – Telekom Arena din oraşul Otopeni, dezvoltat de Fundaţia Ion Ţiriac, şi inaugurat în anul 2016 în urma unei investiţii de peste 3,6 milioane de euro. Acest proiect este singurul patinoar din zona Bucureşti-Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaţionale şi în acord cu indicaţiile Federaţiei Internaţionale de Hochei (FIH). Principalul său scop este încurajarea practicării sportului în rândul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive în atingerea celor mai înalte performanţe în domeniu.

Aceste obiective au fost deja îndeplinite prin angrenarea a mii de copii în practicarea sporturilor pe gheaţă, rezultatele obţinute la concursurile naţionale şi internaţionale depăşind toate aşteptările iniţiale.

Activitatea patinoarului a fost completată prin eforturile comune ale Fundaţiei Ion Ţiriac şi ale Fundaţiei Nadia Comăneci, care au permis lansarea recentă a sălii de gimnastică GymNadia, în urmă cu doar o lună. Sala de gimnastică este dispusă la etajul superior al patinoarului şi pune la dispoziţia copiilor cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani cursuri gratuite de iniţiere în gimnastică şi educaţie fizică. Peste 150 de copii au călcat pragul sălii GymNadia în numai câteva săptămâni de la lansare.

Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activităţii patinoarului şi a sălii de gimnastică în condiţii optime.

Cel de-al doilea proiect se referă la o iniţiativă aflată în stadii avansate de concretizare, menită să creeze o universitate privată non-profit, în Otopeni, care să ofere educaţie la cele mai înalte standarde internaţionale în domeniile: business, IT şi sport, pentru studenţi din România şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. Investiţia totală este estimată în jurul valorii de 300 milioane EUR, urmând a fi create peste 1.000 de noi locuri de muncă.

Conform planurilor, campusul universitar se întinde pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, oferind, printre altele, următoarele facilităţi: săli de studiu dotate cu echipamente de ultimă generaţie, bazin olimpic, pistă de atletism, sală multifuncţională de 3.500 de locuri, teren de fotbal, terenuri de baschet, terenuri de volei, terenuri de tenis.

Proiectul universităţii este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilităţii, cât şi din cea fonică.

Pe parcursul etapelor de dezvoltare ale proiectului căii ferate care urmează să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”, reprezentaţii Grupului Ţiriac au propus o serie de variante alternative care ar fi permis desfăşurarea în continuare, cu succes, a celor două proiecte amintite mai sus. Cu toate acestea, soluţiile raţionale nu au fost luate în considerare, optându-se în schimb, într-un mod total nefundamentat şi tendenţios, pentru varianta actuală.

De asemenea, ridicăm semne de întrebare în legătură cu utilitatea dezvoltării a două proiecte, metroul şi calea ferată, care să deservească în paralel acelaşi traseu: Gara de Nord - Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”. Considerăm că necesităţile actuale de dezvoltare ale României, de exemplu, spitale şi autostrăzi nu ne permit luxul dezvoltării unor proiecte paralele şi inutile. Cei aproape 200 milioane de EUR aferenţi dezvoltării proiectului de cale ferată ar putea fi direcţionaţi către construirea unui spital sau către finalizarea unei autostrăzi vitale pentru România. Am aprecia dacă Ministerul Transporturilor ar da dovadă de aceeaşi tenacitate şi în implementarea proiectului metroului care ar trebui să lege Gara de Nord de Aeroportul ”Henri Coandă”, proiect care pe lângă finanţare europeană beneficiază şi de finanţare nerambursabilă din partea Japoniei.

Studierea modelului prin care alte capitale europene au reuşit sa rezolve problema transportului înspre şi de la aeroport ne arată că nu există soluţii paralele, tren şi metrou, conform modelului propus pentru Aeroportul ”Henri Coandă”. 
Dezideratul de a finaliza acest obiectiv de investiţii până în anul 2020 ni se pare unul fantomatic având în vedere durata medie de implementare a proiectelor majore de investiţii în România. De multe ori reuşim să ne împotmolim, ani de zile, în implementarea unor proiecte mai simpliste decât acesta. De asemenea, considerăm că numărul aşteptat de 150,000 de suporteri care vor vizita ţara noastră cu ocazia EURO 2020 este supraestimat, având în vedere că se vor disputa doar 4 meciuri la care vor participa, cu siguranţă, şi foarte mulţi suporteri români. Totodată, pretextul vehiculat în spaţiul public conform căruia linia de tren Gara de Nord - Aeroportul ”Henri Coandă” reprezintă o condiţie obligatorie din partea UEFA pentru organizarea meciurilor la CE 2020 este unul fals. Condiţiile obligatorii ţin doar de componentele de infrastructură sportivă.

Toate aceste argumente indică faptul că proiectul căii ferate care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” este unul inutil pentru România, care prin modul discreţionar în care a fost dezvoltat până acum împiedică operarea şi dezvoltarea proiectelor de interes public ale Fundaţiei Ion Ţiriac. Mii de copii vor fi lăsaţi fără posibilitatea de a practica sporturi pe gheaţă în singurul patinoar la standarde internaţionale din regiunea Bucureşti - Ilfov. De asemenea, fenomenul exodului de creiere din România va persista, tinerii studenţi continuând să nu beneficieze de o alternativă locală credibilă la universităţile de prestigiu din Europa şi Statele Unite al Americii.

Ne exprimăm speranţa ca, măcar în al doisprezecelea ceas, oficialii Ministerului Transporturilor să aibă deschiderea pentru a identifica soluţii de minimizare a impactului negativ asupra proiectelor de interes public ale Fundaţiei Ţiriac din oraşul Otopeni, în perspectiva noilor evoluţii legate de traseul liniei feroviare care va lega Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”.

Dorim să precizăm că poziţionarea Fundaţiei Ion Ţiriac nu este, sub nicio formă, o critică adresată domnului Gheorghe Popescu, un sportiv emblematic, faţă de care ne manifestăm respectul şi aprecierea.

Unicul interes al Fundaţiei Ion Ţiriac, în acest context, constă în dorinţa de a contribui, prin proiectele prezentate mai sus la dezvoltarea învăţământului universitar şi a sportului din România.

Cu deosebită consideraţie,
Ion Ţiriac”