Adrian Vasilescu, la Adevarul Live: Dacă n-am fi aderat la Uniunea Europeană în 2007, poate nu am fi intrat nici până acum

Nu există o divergenţă între Banca Naţională a României (BNR) şi Guvern cu privire la aderarea la euro la 1 ianuarie 2019, a declarat, la Adevărul Live, Adrian Vasilescu, consultant strategic în cadrul băncii centrale.

Despre evoluţia PIB

Toate PIB-urile şi comunicatele arată o pondere mare a industriei ca formator de PIB. Noi exportăm de cinci ori mai mult acum decât în 1989. Sigur, primele 100 sunt multinaţionale, dar sunt companii româneşti, plătesc taxe în România, au angajaţi în România. Consumul a luat pondere de la industrie, a scăzut de la 29-30%, acum e la 24%. Aud că ar trebui să ne bazăm pe producţie, nu pe consum. Păi nu, consumul este o reacţie: oamenii consumă când au bani. 

Şcoala de la Harvard spune că în economia lumii sunt două feed-back-uri, lăcomia şi frica. Lăcomia produce bule speculative, iar frica duce la panică dacă oamenii se tem de spargerea bulelor. Acum este o a treia fază, pe care nu o găsim în manuale, dar o găsim în viaţă.

Este beleaua noastră să mergem din tranziţie în tranziţie.

Cum arată România

Să spunem că amânăm trecerea la euro, dacă am abandona acest proiect, tot trebuie să facem ceva în această ţară pentru că nu putem rămâne în coada clasamentului european. Dacă nu schimbăm bunăstarea, puterea de cumpărare, tot acolo vom fi. Nu sunt alte căi decât cele care duc înspre zona euro. Avem de ales între buna organizare şi haos. România este pe locul şapte la populaţie, PIB-ul global este pe locul 17, iar la nivelul de trai suntem pe 27. Este o linie oblică şi va rămâne oblică, dar important este să facem un progres.

Lumea vorbeşte de Marea Britanie, dar uită că ei au făcut un progres remarcabil, au depăşit Franţa ca PIB şi au ajuns în spatele Germaniei. În faţa României sunt zece state cu populaţie mai mică şi cu PIB mai mare. Doi paşi să facem şi tot e ceva. Danemarca are 4,5 milioane de oameni şi face un PIB de 250 de miliarde de euro, cu 100 de miliarde de euro mai mult ca România. Finlandezii sunt şi ei vreo 5 milioane şi tot au PIB cu 80 de miliarde de euro mai mare. Grecii, cu toate problemele lor, au un PIB mai mare ca al nostru şi sunt 11 milioane.

Educaţia este un pilon important, există un dicton: o ţară valorează tot atât valorează Educaţia în ochii ei. 

Restructurarea nu înseamnă disponibilizări şi tăieri de salarii, ci schimbarea structurilor ţării. În vremea lui Carol I, cu o fâşie de ţară, am făcut căile ferate în acelaşi timp cu Marea Britanie şi SUA. Atunci, fără Transilvania, fără Banat, fără Basarabia, făceam 0,83% din PIB-ul mondial. În 1990, cu ţara întreagă fără Basarabia, mai făceam 0,33%. Cam atât şi acum.

Despre foaia de parcurs

Toată ţara trebuie să asigure această foaie de parcurs. În anul 2000, guvernatorul Isărescu a primit un mandat de un an de prim-ministru. Atunci a semnat cu Uniunea Europeană că vom adera la 1 ianuarie 2007. Nimeni de la Bruxelles nu credea că vom intra în 2007, nici că vom avea o foaie de parcurs. Primul-ministru a dat şfară în ţară şi cerut atunci tuturor instituţiilor să trimită la Guvern tot ce au. Timp de 30 de zile s-au adunat la Snagov şi pas cu pas s-a întocmit acest proiect. În aprilie 2000 el era gata şi, semnat de toate partidele parlamentare, contrasemnat de Academie, primul-ministru s-a dus la Bruxelles.

Dacă n-am fi intrat la 1 ianuarie 2007, România nu ar fi intrat în Uniunea Europeană nici acum.

Despre criteriile de aderare

Astăzi avem inflaţie de aproape zero, în cei doi ani de antecameră trebuie să o menţinem. Pe urmă este datoria publică, limita este de 60%, noi avem 40%. Dobânzile sunt şi ele. Cursul are o mare stabilitate. Însă acest curs trebuie negociat. Dar noi trebuie să avem un curs cât mai apreciat: salariile, activele, zăcămintele, se va transforma în euro. Avem nevoie de un curs care să ne asigure o conversie cât mai avantajoasă. Apoi, când intrăm în antecameră Banca Naţională nu va mai putea susţine cursul. Deşi există un nivel de plus/minus 15%, la depreciere nu se mai permite decât 2,5%. Asta înseamnă că această convertibilitate trebuie să ţi-o asiguri prin tăieri de venituri, chiar şi prin tăieri de salarii.

Despre aderarea la euro

La întrebarea dacă este România pregătită să adere la euro la 1 ianuarie 2019 nu se poate răaspunde cu da sau nu. Nu este nimeni la Banca Naţională că România nu ar trebui să adere la euro la data anunţată. Dar Guvernatorul a spus că este nevoie de o foaie de parcurs.

Suntem 20 de milioane, populaţia activă este de 10 milioane. Nu pot să fiu atât de visător încât să imi închipui că toţi cei 10 milioane vor vibra la unison şi vor avea în cap această problemă. Dar ca să facem această masă critică, să fie formatori de opinie, să înţeleagă, cei care fac educaţia educatorilor...în primul rând presa, tot trebuie să înţeleagă fiecare un lucru: astăzi suntem pe locul 27 la nivelul de trai. Dacă în aceşti trei ani şi jumătate nu ne jucăm soarta, uitaţi-vă că există oameni care trăiesc cu 200 de euro. În bănci există oameni care trăiesc cu 2.000 de lei pe lună.

Am putea intra în Mecanismul Ratelor de Schimb, antecamera zonei euro, în 2016, fie la 1 ianuarie, fie la 1 iulie. Dar asta înseamnă că vom intra în zona euro la 1 iulie 2019. Nu ar fi o gaură în cer nici dacă intrăm în 1 ianuarie 2020.