ANALIZĂ 2015, anul de foc pentru renegocierea redevenţelor la petrol şi gaze naturale. Guvernul a făcut deja mai multe concesii companiilor din sector

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Exploatările din Marea Neagră sunt cheia independenţei energetice a României  FOTO Petrom
Exploatările din Marea Neagră sunt cheia independenţei energetice a României  FOTO Petrom

Anul în care abia am intrat se prefigurează a fi unul de foc în domeniul petrolier şi al gazelor naturale, în condiţiile în care Guvernul a amânat introducerea unui nou sistem de taxare, deşi premierul Victor Ponta a promis de mai multe ori în ultimii doi ani majorarea nivelului redevenţelor „la nivel european“.

Mai exact, în 2014 expira prevederea care bloca Executivul de a creşte redevenţele timp de zece ani. Clauza fusese înscrisă în anul 2004 în contractul de privatizare a Petrom cu grupul austriac OMV. În acest moment, redevenţele se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului.

Statul colectează anual circa un miliard de lei din redevenţele la petrol şi gaze, adică o medie de 7% din valoarea producţiei, faţă de media europeană de 15-18%.

Taxa pe extracţie şi taxa pe liberalizarea gazelor

Redevenţele nu se pot majora unilateral de către stat, însă autorităţile pot demara negocieri cu toate companiile care deţin concesiuni, statul având şi alte instrumente la dispoziţie pentru a „cointeresa“ grupurile petroliere să accepte majorarea.

Unul dintre acestea îl constituie taxa de 0,5% pe extracţie, iar altul este taxa de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor, ambele introduse în 2013 pentru a creşte sumele colectate la buget.

Însă Guvernul nu a venit în tot anul 2014 cu niciun proiect de act normativ şi a preferat să prelungească actualul sistem de redevenţe şi să menţină aceste două taxe la nivelurile precedente. De altfel, fostul preşedinte Traian Băsescu cerea Guvernului să majoreze cele două taxe suplimentare pentru a aduce sume suplimentare la buget, din moment ce redevenţele nu pot fi crescute din cauza contractelor de concesiune pe 20-30 de ani.

Premierul Victor Ponta argumenta, însă, la începutul lunii decembrie, că nu poate schimba redevenţe petroliere „peste noapte“, deşi discuţiile pe această temă au început încă din 2013. 

Ba mai mult, Ponta este prim-ministru încă din 2012 şi ştia încă de atunci că prevederea care blochează majorarea expiră la finele lui, din moment ce chiar programul de guvernare al primului Cabinet Ponta, anunţat în mai 2012, enunţa explicit majorarea redevenţelor la nivel european. „Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale - în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica“, se preciza în programul de guvernare.

Promisiunile lui Ponta: „nivel european“ la redevenţe şi fond suveran

Numai că, după pierderea alegerilor prezidenţiale, Ponta a declarat că proiectul viitoarelor redevenţe va fi în înaintat arlamentului în luna februarie. El a arătat că este necesar ca în Parlament să fie căutată o soluţie pentru un consens între putere şi opoziţie asupra sistemului de redevenţe.

În ianuarie 2013, Ponta susţinea, în Viena, că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015 şi că a discutat pe această temă cu cu managerul general al OMV. 

Mai mult, tot Ponta anunţa în vara aceluiaşi an 2013 că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.

ANRM nu a licitat noi perimetre

Deşi autorităţile insistă că viitorul independenţei energetice a României depinde de explatarea zăcămintelor, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a organizat nici în 2014 licitaţii pentru concesionarea de noi perimetre petroliere, mai ales că precedenta licitaţie a avut loc în 2010. ANRM avea în plan o licitaţia pentru concesionarea a 36 de perimetre, dar a tot fost amânată. Cele 36 de perimetre sunt atât on-shore, cât şi off-shore. 

Licitaţia este legată intrinsec de nivelul taxării din domeniul petrolier, respectiv redevenţe, taxa pe stâlp, taxa pe extracţie şi cea pe liberalizare, iar cum statul nu are gata noul sistem fiscal, investitorii nu pot şti la ce să se aştepte şi deci nici să îşi previzioneze costurile.

Suprataxa pe profit

Surse din sectorul energetic au declarat pentru „Adevărul“ că taxele suplimentare din domeniul petrolier vor fi înlocuite de o suprataxă pe profitul din exploatarea hidrocarburilor, pe care Guvernul ar urma să o introducă prin noul sistem fiscal, pe lângă redevenţe. De asemenea, Ponta a promis că o parte din redevenţe se vor duce către comunităţile locale unde se află zăcămintele.

Scutiri şi reduceri la taxa pe stâlp pentru petrolişti

Guvernul a efectuat deja o serie de concesii companiilor din domeniu, după ce platformele petroliere de pe platforma continentală a Mării Negre au fost scutite de plata taxei pe stâlp. De asemenea, autorităţile au promis reducerea taxei pe stâlp de la 1,5% din valoarea activelor la 1%. 

Pe lângă Petrom şi Romgaz, cele mai mari companii din domeniu, noul sistem va afecta şi o serie de societăţi care derulează acum lucrări de explorare, respectiv ExxonMobil, Chevron, Lukoil, MOL, Gazprom Neft sau KazMunaiGaz International, fostul Rompetrol Group.

Noul sistem de taxare a resurselor este responsabilitatea Ministerului Finanţelor, condus acum de către Darius Vâlcov, şi a ANRM - prezidată de către Gheorghe Duţu.

Mai puteţi citi: 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite