ANALIZĂ Cum este afectată România de prăbuşirea preţului petrolului. Investiţiile din Marea Neagră, ameninţate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petrom şi Exxon au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze în Marea Neagră, iar Lukoil şi Romgaz au descoperit altul în 2015    FOTO AP
Petrom şi Exxon au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze în Marea Neagră, iar Lukoil şi Romgaz au descoperit altul în 2015    FOTO AP

Scăderea continuă a cotaţiilor ţiţeiului pe plan internaţional devine o problemă tot mai stringentă şi pentru ţara noastră, deoarece unele zăcăminte ar putea fi închise, ca urmare a intrării sub pragurile de rentabilitate, în vreme ce producătorii ar putea renunţa sau amâna investiţiile din Marea Neagră, care necesită sume consistente.

Preţul ţiţeiului a coborât sub 30 de dolari pe baril, iar acest lucru ar putea afecta direct România, în condiţiile în care producţia internă de petrol şi gaze ar putea intra sub pragul de rentabilitate, ceea ce ar forţa producătorii să închidă anumite zăcăminte sau chiar să renunţe la o serie de investiţii.

Cotaţiile internaţionale ale petrolului au coborât vineri la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, din cauza temerilor că Iranul va „inunda“ lumea cu petrol ieftin odată cu ridicarea sancţiunilor privind programul său nuclear, dar şi ca urmare a temerilor cu privire la starea economiei Chinei, care a suferit o serie de şocuri în ultimele săptămâni. Concomitent, Arabia Saudită şi alte state arabe bogate din zona Golfului Persic pompează cantităţi mari de ţiţei, în speranţa că vor scoate de pe piaţă producătorii americani de petrol de şist, care şi-au crescut foarte mult cota în ultimii ani.

Petrom, la limită

Companiile de petrol şi gaze din România sunt principalele „victime“ ale acestui „război al preţurilor“. În ţara noastră, Petrom extrage întreaga cantitate de ţiţei a României şi jumătate din cea de gaze naturale, în vreme ce Romgaz extrage cealaltă jumătate din producţia de gaze. 

Potrivit raportului din trimestrul al treilea din 2015, Petrom are un cost de extracţie de 13,11 dolari pe fiecare baril produs. Însă acesta este doar un calcul contabil, căci, pe lângă costul producţiei în sine, Petrom mai are şi alte cheltuieli, precum recuperarea investiţiilor în explorare şi producţie, amortizările, dobânzile la creditele folosite sau taxele de extracţie. Astfel, costurile de producţie cresc simţitor. De asemenea, zăcămintele României sunt mici şi „fărâmiţate“, ceea ce înseamnă costuri mai mari faţă de imensele zăcăminte din statele arabe, unde costurile de extracţie sunt de 6-7 dolari pe baril.

Potrivit Economica.net, la 30 de dolari pe baril se găseşte limita de la care operaţiunile de producţie ale Petrom intră pe pierdere. În trimestrul al treilea, sectorul de explorare şi producţie al Petrom a înregistrat, înainte de a contabiliza dobânzile şi taxele, o pierdere de 407 milioane de lei, potrivit unui raport trimis bursei. Din cauza scăderii preţurilor mondiale ale petrolului, compania a reevaluat în scădere activele aferente producţiei, astfel că valoarea acestora a fost redusă cu 823 de milioane de lei.

De menţionat că în perioada respectivă, Petrom vindea petrolul cu un preţ mediu de 44,7 dolari pe baril, iar acum se tranzacţionează la 30 de dolari.

România a înregistrat în anul 2014 o producţie de 3,78 milioane de tone echivalent petrol (tep), în vreme ce rafinăria Petrobrazi – singura funcţională a Petrom – are o capacitate de 4,5 milioane de tone. 

Pentru a face faţă scăderii abrupte a preţului ţiţeiului, Petrom a redus anul trecut investiţiile cu 30%, însă compania derulează în continuare proiectele de anvergură din Marea Neagră, 85% din investiţiile de un miliard de dolari ducându-se către zona de extracţie.

Investiţiile din Marea Neagră, ameninţate 

Petrom şi Exxon au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a avea între 42 şi 84 de miliarde metri cubi de gaze în Marea Neagră. Reamintim, doar activităţile de explorare din Marea Neagră generează costuri de un miliard de dolari pentru Petrom şi Exxon deoarece este vizată o zonă de mare adâncime, iar aceste lucrări sunt mai scumpe. Zăcămintele respective sunt programate să intre în producţie în anii 2019-2020.

Pe lângă acestea, şi Lukoil şi Romgaz au anunţat la finele anului trecut descoperirea unui zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră.

Prognoze pesimiste

Preţul petrolului este estimat să scadă şi mai mult în perioada următoare, având în vedere că Iranul a anunţat suplimentarea imediată a livrărilor cu 500.000 de barili pe zi şi intenţionează să crească producţia cu alţi 500.000 de barili pe zi în lunile următoare.

Băncile Morgan Stanley şi Goldman Sachs apreciază că preţul petrolului ar putea coborî la 20 de dolari pe baril, în vreme ce banca Standard Chartered, din Marea Britanie, estimează o scădere chiar până la 10 dolari pe baril.

Nivelurile de 10-20 de dolari pe baril nu sunt sustenabile, însă, nici pentru Arabia Saudită sau statele din Golful Persic, chiar dacă au costuri mult mai mici de extracţie, deoarece afectează investiţiile în producţia viitoare. Mai exact, la niveluri foarte mici ale cotaţiilor, băncile nu mai finanţează proiecte de dezvoltare a zăcămintelor, iar companiile nu îşi pot recupera banii deja investiţi.

Gaură de 39 de miliarde de dolari pentru Rusia

Scăderea cotaţiilor ţiţeiului sub 30 de dolari pe baril va produce un minus de 38,8 miliarde de dolari în veniturile bugetare ale Rusiei, a declarat Anton Siluanov, ministrul de Finanţe rus, bugetul statului fiind proiectat la o estimare de 50 de dolari pe baril. Vineri, petrolul Ural, principala marfă de export a Rusiei, se tranzacţiona la 27 de dolari pe baril.

Scăderea preţului la petrol a forţat guvernul de la Moscova să reevalueze deja bugetul pe anul 2016. Siluanov a mai spus că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile şi să crească veniturile, pentru a evita epuizarea sumelor din cele două fonduri de rezervă. 

Ministrul a afirmat că sunt necesare măsuri care totalizează 20 de miliarde de dolari, pentru ca nu cumva deficitul bugetar să ajungă la 6% din Produsul Intern Brut (PIB). Este vizată inclusiv o reducere de 10% a cheltuielilor, ceea ce va afecta atât cheltuielile militare, cât şi serviciile sociale.

Rusia nu s-a adaptat la schimbările economice şi tehnologice şi a rămas în urmă, fiind în rândul statelor cu care vor avea decalaje „catastrofale“ faţă de rivalii mai avansaţi, a afirmat vineri şi German Gref, şeful gigantului bancar Sberbank.

Gref – fost ministru al Dezvoltării în mandatul precedent de preşedinte al lui Vladimir Putin – a declarat că era petrolului s-a terminat şi că lumea este acum condusă de tehnologie, iar diferenţele dintre lideri şi pierzători vor fi „mai mari decât cele din timpul revoluţiei industriale“, conform „The Moscow Times“.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite