ANALIZĂ Cum arăta România anului 2014 în prognozele din 2009: un curs valutar de 4 lei/euro şi o creştere economică de 5,2% faţă de 2013

România are astăzi mai mulţi şomeri şi mai puţini salariaţi decât se prognoza în 2009 pentru 2014

În urmă cu cinci ani, estimările oficiale anticipau pentru 2014 un PIB cu 64 de miliarde de lei mai mare decât cel de acum, mai mulţi salariaţi, mai puţini şomeri şi un leu mai tare. Doar salariile şi inflaţia se potrivesc, în prezent, cu prognozele din 2009.

Primele estimări oficiale în care a apărut la orizont anul 2014 au fost lansate în 2009, când Comisia Naţională de Prognoză (CNP) îşi anunţa proiecţiile pe termen lung (2009-2014).

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a proiecţiilor pentru 2014 înregistrate de-a lungul ultimilor ani, pentru a le compara cu realităţile de azi.

Despre Produsul Intern Brut (PIB) al anului 2014, spre exemplu, în 2009 se credea că va fi de 726 de miliarde de lei, în creştere cu 5,2% faţă de 2013.

Astăzi, bugetul de stat este construit pe un PIB de doar 662,7 miliarde de lei în 2014, şi cele mai optimiste voci abia îndrăznesc să anticipeze o creştere de 3,5% spre 4% a economiei.

Resursele umane, marile decepţii

Cele mai mari decalaje între prognozele oficiale din trecut privind anul 2014 şi realităţile de acum sunt înregistrate la indicatorii care reflectă forţele de muncă.

În 2009, anticipaţiile pentru 2014 arătau o rată a şomajului de numai 4,6%, pentru ca mai târziu, în 2010 şi 2011, prognozele să urce la 6,6%.

Ei bine, astăzi şomajul a ajuns la mai mult de 7% cu tendinţe clare de menţinere, dacă nu chiar de creştere.

Desigur, şi numărul de şomeri este cu totul altul: în urmă cu cinci ani, ne aşteptam pentru 2014 la 635.000, acum statisticile la zi consemnează peste 700.000 de şomeri.

De cealaltă parte, numărul de salariaţi este şi el mai mic în prezent. Dacă în 2009 prognozele pentru 2014 estimau că vor fi 6,35 milioane de angajaţi, statisticile de acum arată că sunt doar 6,27 milioane.

Poate că tocmai aici, în faptul că astăzi avem mai puţini salariaţi şi mai mulţi şomeri decât se credea în 2009, stă şi explicaţia nerealizării PIB-ului anticipat, pentru 2014, în urmă cu cinci ani.

Optimism confirmat
în portofel

Există, însă, şi prognoze generate în 2009 despre 2014 care astăzi se confirmă din plin.

Spre exemplu, în proiecţia de acum cinci ani se credea că salariul mediu net va fi de 1.734 de lei lunar. Iată că statisticile prezentului arată un salariu mediu net de 1.735 de lei lunar, consemnat abia în aprilie.

În ritmul acesta, am putea realiza şi cea mai optimistă prognoză salarială pentru 2014, cea anunţată în 2011: în urmă cu trei ani, proiecţia era de 1.794 de lei net lunar.

La fel şi salariul real (creşterea corectată cu inflaţia), despre care se credea în urmă cu cinci ani că va fi de 4,6%, acum este de 4,1%  şi are toate şansele să crească.

Cât priveşte inflaţia, acum stăm chiar mai bine decât se prognoza în anii trecuţi. Anticipaţiile pentru 2014 au pornit de la 2,4% (cea anunţată în 2009) şi au ajuns la 3,3% (cea din 2012), pentru ca în prezent să consemnăm o rată anuală de doar 1,2%.

Doar la cursul de schimb valutar avem astăzi un mic decalaj între cotaţia de acum şi cea prognozată în anii trecuţi: 4,39 lei/euro în prezent, faţă de 4,05-4,2 lei/euro în proiecţiile din 2009-2011 pentru 2014.

Industria şi construcţiile, motoarele trecerii la euro

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a lansat recent un scenariu pentru Programul de Convergenţă 2014-2017, din care reiese că industria şi construcţiile îşi vor mări sensibil ponderea în Produsul Intern Brut al anilor următori.

Ponderea industriei va creşte de la 30,5% în 2014 la 31,1% în 2017, iar a construcţiilor – de la 8% la 8,5%. În schimb, ponderea agruiculturii va scădea de la 5,2% la 5%, ca şi a serviciilor – de la 43,5% la 43%.

Construcţiile îşi vor mări şi aportul la creşterea PIB, de la 0,1% în 2014 la 0,4% în 2017, serviciile – de la 1% la 1,4%, în timp ce industria va avea un aport constant de 0,7% spre 1%, iar agricultura – de 0,1%.

De asemenea, construcţiile ar putea înregistra şi cele mai accelerate creşteri anuale (peste 5% în 2015, 2016 şi 2017), fiind urmate de sectorul serviciilor (2,3% în 2015, apoi 2,8% în 2016 şi 3,2% în 2017).

Industria va avea un plus de 4,5% în 2014, după care avansurile anuale vor fi sub 3%.

Agricultura, în schimb, ar putea avea un recul de 3,5% în 2014 (după recordul istoric de +23,4% din 2013), după care va rămâne la +1,5% pe an până în 2017.

Salarii şi preţuri mai mari

Potrivit CNP, în 2017 (anul în care, pentru a trece la euro în 2019, va trebui să intrăm într-o „anticameră“ cu indicatori stabili) inflaţia medie va fi de 2,7%, iar cursul de schimb va fi de 4,4 lei/euro.

Peste trei ani, cei 6,56 milioane de angajaţi vor avea un salariu mediu net de 1.860 de lei şi numărul şomerilor va scădea de la 702.000 în prezent la 680.000.

Cât despre impozitele nete, cifrele afişate de CNP arată că acestea vor scădea sau, cel puţin, vor avea aporturi tot mai mici la formarea PIB.