Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

ANALIZĂ Economia dă semne că se supraîncălzeşte din nou. Care sunt semnele boom-ului şi de ce spun economiştii că supraîncălzirea nu e bună

23
2 Aug 2015 18:09:09
Autor: Dan Străuţ
Când cererea creşte peste potenţialul de producţie internă, cresc importurile şi economia se supraîncălzeşte
Când cererea creşte peste potenţialul de producţie internă, cresc importurile şi economia se supraîncălzeşte

La fel ca în anii dinaintea crizei, mai mulţi indicatori macroeconomici cresc spectaculos, dar pentru analişti acesta nu e neapărat un semn bun. Grupul financiar Erste anticipează o accelerare a consumului.

În anii 2005-2006, economia a luat un avânt fără precedent, pe fondul accelerării consumului şi creditării, apoi în 2007-2008 motoarele sale - industria, construcţiile şi piaţa imobiliară - au mers în supraturaţie, ajungând dincolo de potenţialul natural de absorbţie al pieţei.

Asta se întâmplă şi acum, avertizează economiştii.

Cel mai relevant fenomen care arăta supraîncălzirea din 2008 a fost faptul că la fabricile de ciment se formau cozi interminabile, cererea depăşind capacitatea de producţie.

Asta însemna un boom în construcţii, susţinut de o creditare agresivă şi de o piaţă imobiliară efervescentă, în condiţiile în care puterea de cumpărare a populaţiei şi a firmelor creştea mult mai lent.

La nivel de potenţial, PIB-ul avea resurse pentru o creştere de 4%, dar economia creştea cu peste 7%, lucru care l-a determinat pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, să lanseze celebra-i expresie „nu mai trageţi de economie că se rupe şi izbim avionul“.

Ceea ce se întâmplă acum seamănă întrucâtva cu ce a fost în 2006-2008, doar că nu piaţa imobiliară creşte, ci industria, şi nu creditarea susţine consumul, ci chiar avansul puterii de cumpărare generat de scăderea taxelor.

Semnele noului boom

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a câtorva fenomene care arată că ne îndreptăm spre un nou boom economic:
** investiţiile în economia naţională au revenit pe creştere, mai ales la categoria utilaje şi echipamente;
** înmatriculările de camioane grele (peste 16 tone) s-au dublat în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 (2.548 de maşini în 2015 faţă de 1.126 de maşini în prima jumătate a anului 2013);
** în acest an au avut loc mai multe transporturi agabaritice ca oricând, fenomen care relevă producţia de utilaje mari şi foarte mari, majoritatea plecând spre porturile Constanţa sau Olteniţa, adică la export;
** traficul mediu cargo (de mărfuri) prin Portul Constanţa a avut o creştere de 22,6%, cu dublări de volume la cereale (+122%) şi la combustibilii minerali solizi (+105%);
** sectorul de construcţii are un reviriment spectaculos, cu o triplare la rezidenţial (locuinţe) şi o creştere cu două cifre la nerezidenţial;
** creditarea companiilor a luat din nou avânt, mai ales pentru cele din agricultură, industrie şi servicii;
** producătorii de ciment raportează creşteri substanţiale ale cifrelor de afaceri;
** industriaşii se plâng iar de o criză de personal calificat, dar şi necalificat;
** marii retaileri deschid noi magazine într-un ritm din ce în ce mai alert.

De ce nu e bună supraîncălzirea

Remarcând că „economia deja creşte peste potenţial“, economistul Dragoş Cabat anticipează că vor avansa din nou importurile, iar inflaţia ar putea să redevină agresivă.

„Potenţialul de creştere al economiei este undeva la 3%, tot ce depăşeşte acest prag este nesănătos. De ce? Pentru că aşa apare o supracerere pentru importuri, oferta internă fiind depăşită din cauză că nu s-a investit suficient. Iar o creştere prea rapidă a cererii duce direct în inflaţie“, a explicat economistul, pentru „Adevărul“.

Şi grupul financiar Erste, proprietarul BCR, arată într-un studiu recent că economia prezintă un risc de supraîncălzire alimentat de relaxarea fiscală care ar putea mări consumul intern peste pragul potenţial.

Erste Group a majorat estimarea referitoare la creşterea consumului privat din România în 2016 cu 1,1 puncte, la 4,5%, ca efect al pachetului de măsuri din noul Cod Fiscal, avertizând că unul dintre riscurile generate de implementarea acestuia este supraîncălzirea economiei.

Potrivit unei analize a Erste Group aferentă perioadei 2016-2019, referitoare la oportunităţile şi riscurile la care este expusă economia României ca urmare a relaxării politicii fiscale, consumul privat va creşte cu 4,6% în 2017, 4,4% în 2018 şi cu 4,2% în 2019%.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

23 Comentarii

Taunul 77
2.08.2015, 18:18:28

Romania a atins deja 4% crestere economica. Dar unora nu le ajunge. Vor sa se ia la intrecere cu China. Se asteapta la rate de 9-10% pe an. Desi aia ar fi o crestere inflationista. Dar nu sunt multi care sa priceapa asta prin Romanica. Cred ca daca cineva ia masuri de temperare a cresterii economice ii impiedica pe ei sa traiasca bine.

0 (8 voturi)
Mihai Popescu
2.08.2015, 19:20:00

Supraincalzire economica, boom economic, crestere PIB sunt termini cu care se jongleaza intr-o economie care este la pamint. Cu termenii si cu cifrele se poate juca orcine dar cu realitatea economica este altceva. Suntem tara cu 50% din populatie la pragul saraciei, cu somaj ridicat (daca s-ar intoarce si cei care lucreaza in strainatate ar fi dezastru) cu o populatie bolnava (a revenit TBC care fusese aproape eradicat), avem cele mai multe prostituate si hoti prin strainatate si voi bateti cimpii cu supraincalzirea economica. La toti prim-ministrii am auzit fraza ca au facut macrostabilizarea si la Isarescul tot felul de metafore puerile. Astia se joaca cu tara si cu vorbele si realitatea este alta.

-2 (8 voturi)
Ion
2.08.2015, 19:54:54

Iar a început ”a dudui” economia românească ! Eu credeam că pentru micșorarea decalajelor dintre economia României și cele din occident ar fi necesar un ritm anual de circa 10% pe o perioadă destul de îndelungată . Politicile economice presupun oameni foarte bine pregătiți care să dezbată ,lăsând îngâmfările deoparte,programe economice detaliate ,susținute cu argumente solide nu cu aserțiuni tip ”părerea mea”. Dar,până la urmă,teoria este una ,iar practica e aleatorie ,imprevizibilă de cele mai multe ori .

+6 (6 voturi)
Stefanescu Marian
2.08.2015, 20:16:56

Trebuie pornit de la faptul că România este penultima țară din UE ca pib/loc raportat la paritatea puterii de cumpărare.În al doilea rând,conform FMI,BM,Eurostat,etc nici în 2014 NU s-a atins nivelul de viață real din anul 2008(adică am pierdut 6 ani fără a îmbunătăți nivelul de viață) Într-adevăr,potențialul de creștere al României(pib) este de 3-4%/an asta din cauza lipsei de capital,dar și a neutilizării complete a fondurilor europene.Ca urmare se pune problema ce politică economică adoptăm pentru o dezvoltare optimă.Guvernul socialist vrea o dezvoltare pe bază de consum care are ca urmare creșterea deficitului bugetar și a datoriei externe.Totuși,această metodă de creștere poate fi aplicată numai că este foarte greu de stăpânit/controlat,altfel se produc dezechilibre majore care vor face mult rău economiei și populației;deci ar fi nevoie de oameni extrem de profesioniști și responsabili nu de populiștii din guvernul Ponta în care nu am nici-o încredere. Ca părere,cred că o politică de dezvoltare axată pe ofertă(investiții,etc) este mai sigură și mai eficientă pentru România.

+3 (5 voturi)
Emm Emanuel
2.08.2015, 20:24:54

Deci licuricii BCR... aham, Erste, ne spun ca scaderea taxelor nu e buna. Pai tocmai ca argumentele date nu au legatura cu depasirea capacitatii de plata a creditorilor, cand nu mai e vorva de credite, iar boomul din 2006-2008 l-au spart americanii cu criza globala. Consumul acum se face si la cel mic, fie ca e sau nu capacitate de acoperire, daca nu e se importa, dar nimeni nu se face dator cu ceea ce nu mai poate da inapoi. Cum zicea cineva mai sus, decalajul economic ar trebui sa dea cota de crestere, nu media generala europeana. O crestere de 4% nu se simte, iar in trecut nu am avut cresteri ci cheltuitori de credite, datorinici la banci pe zeci de ani.

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (23)

Modifică Setările