ANALIZĂ Pro şi contra creşterii consumului de curent electric

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Hidroelectrica a fost forţată în luna iulie să deverseze o cantitate de apă cu care s-ar fi putut produce un TWh de energie  FOTO Marian Iliescu
Hidroelectrica a fost forţată în luna iulie să deverseze o cantitate de apă cu care s-ar fi putut produce un TWh de energie  FOTO Marian Iliescu

Producătorii de energie se confruntă cu un excedent de producţie şi un consum foarte slab, ceea ce duce preţurile în jos. Unii dintre aceştia propun stimularea consumului.

Confruntaţi cu scăderea consumului şi cu intrarea în sistem a unor cantităţi mari de electricitate din surse regenerabile, producătorii clasici de energie au propus în ultimul an mai multe soluţii pentru stimularea creşterii consumului, astfel încât şi producţia să crească.

Acestea variază de la utilizarea energiei la irigarea unor mari suprafeţe de culturi până la încălzirea pe electricitate. O altă soluţie o constituie realizarea de interconexiuni cu statele vecine, pentru a putea creşte exporturile. Problema este cine ajunge să plătească pentru toate astea. Avalanşa de energie verde şi scăderea consumului de energie cu 7,4% în primele opt luni au dus la tot felul de situaţii ciudate pentru producătorii actuali.

În luna iulie, Hidroelectrica a deversat o cantitate de apă cu care s-ar fi putut produce 1 TWh de energie, deoarece, dacă ar fi uzinat-o, ar fi adus pierderi producătorului, ca urmare a tarifelor mari pentru apă, după cum declara în data de 24 septembrie Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei. 

La începutul lunii mai, în condiţiile unui consum extrem de scăzut în timpul sărbătorilor de Paşte, s-a ajuns ca aproape toată producţia să fie închisă şi tot consumul era de 3.700 MW. Între timp, acesta a crescut din septembrie, din cauza vremii reci, iar ieri, la ora 15.00, se ridica la 6.560 MW, potrivit datelor Transelectrica. Nivelul este, însă, mult sub cele de dinaintea crizei.

De ce a scăzut consumul

Vara nu a fost foarte călduroasă, astfel că aerul condiţionat nu prea a fost folosit, ceea ce s-a tradus într-un impact mic. De asemenea, industria se eficientizează, iar acasă oamenii îşi cumpără electrocasnice care din start consumă mai puţin decât cele vechi. Din cauza consumului slab, preţul energiei tranzacţionate pe bursa de electricitate OPCOM a scăzut cu 25% faţă de anul trecut. De asemenea, un rol esenţial în scăderea preţului l-au avut energiile regenerabile. Mai exact, aceşti producători nu sunt interesaţi atât de energia produsă în sine, cât de certificatele verzi obţinute, astfel că îşi permit să ducă preţul cât mai jos. 

Acest lucru afectează, însă, producătorii clasici, precum Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica. CE Oltenia a trimis în acest an în mai multe rânduri minerii acasă din cauza cererii reduse, în vreme ce traderii au sosit cu jalba-n proţap la Nuclearelectrica să renegocieze o serie de contracte semnate anterior la preţuri mai mari.

Încălzire pe curent

Autorităţile au deja un plan prin care să se stimuleze trecerea de la încălzirea pe gaze la cea pe energie electrică, mai ales în blocurile izolate termic. „Statul va propune un plan de stimulare a consumului casnic de curent electric prin trecerea de la aragaze pe gaze naturale la plite electrice. 

De asemenea, se doreşte descurajarea consumului individual şi trecerea la un consum comun pe condominii. Unde sunt blocuri izolate, deja preţul e competitiv cu încălzirea pe gaze, deoarece pe lângul preţul în sine, la gaze mai ai de plătit verificări anuale la centrale sau detectoare de gaz. De asemenea, se analizează introducerea unei asigurări de explozie, pentru cei cu centrale, pentru că s-au constatat tot mai multe deflagraţii, iar acestea nu îi afectează doar pe cei cu centrale, ci avariază şi apartamentele vecinilor. Pe lângă acestea, se derulează şi liberalizarea preţurilor la gaze, în vreme ce la electricitate nu estimăm creşteri de preţ“, a declarat, pentru „Adevărul“, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). El a mai spus că acest plan va fi prezentat de către Departamentul pentru Energie, ANRE neavând drept de propunere legislativă.

Excedente de energie

România se confruntă cu un excedent de producţie de 12 TWh pe care nu are cum să-i consume şi nici să-i exporte, energie care s-ar fi vândut „ca pâinea caldă“ dacă Guvernul şi Transelectrica ar fi realizat cablul submarin care să lege ţara noastră cu Turcia, afirma Borza în septembrie. „În jurul nostru şi pe pieţele europene, preţul este de 30-32 euro/MWh, dar în Turcia se vinde la 60 de euro. Cablul submarin cu Turcia ne-ar fi salvat“, spunea Borza la un forum energetic. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite