ANALIZĂ Sistemul de termoficare a ajuns o urgenţă naţională

După 25 de ani de subvenţii, sistemul de termoficare, care asigură producerea şi furnizarea apei calde şi a căldurii în marile oraşe din ţară, a ajuns într-un moment critic, tot mai multe companii intrând în insolvenţă din cauza costurilor mari de producţie, a facturilor neplătite de clienţi sau închiderii unor consumatori industriali, ceea ce generează probleme suplimentare.

Dacă în 2009, premierul de atunci, Emil Boc, denumea sistemul de termoficare o „bombă cu ceas“, situaţia nu s-a îmbunătăţit în cei cinci ani trecuţi de atunci, iar Consiliul Concurenţei a anunţat zilele trecute că va realiza o analiză a acestei pieţe.

Cele mai mari probleme se înregistrează în Bucureşti, unde se distribuie circa 40% din energia termică la nivel naţional.

Aici, Elcen are de recuperat aproximativ 2,5 miliarde de lei din partea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET). Elcen operează centralele electro-termice (CET) din oraş şi este controlată de către Departamentul pentru Energie. În schimb, RADET este deţinută de către municipalitate. 

„Şantajul“ apei calde

Binomul Elcen-RADET, alături de Distrigaz Sud – furnizorul de gaze al Elcen, au generat circul din urmă cu o lună, când anumite părţi din Bucureşti nu au fost alimentate cu apă caldă. Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4 şi 5 nu au mai avut apă caldă din 2 octombrie până în seara zilei de 5 octombrie. RADET a anunţat pe site, pe 4 octombrie, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către Elcen. Mai departe, aceasta a arătat că are o datorie de 88 de milioane de lei către Distrigaz. 

Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4, a anunţat atunci că a formulat o sesizare la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), în vreme ce instituţia a anunţat că a primit alte aproximativ 100 de reclamaţii de la cetăţeni. Marius Dunca, şeful ANPC, anunţa atunci că situaţia este verificată, iar compania responsabilă ar putea primi amenzi, în vreme ce consumatorii ar putea primi compensaţii, deoarece plătesc un serviciu pe care nu l-au primit.

Prin buzunarele statului se plimbă... găurile

Guvernul a promis încă din 2012 fuziunea între Elcen şi RADET, însă acest lucru nu s-a realizat din cauza altor obstacole legislative. Mai exact, divizarea Elcen, care a fost spartă în trei. Electrocentrale Bucureşti rămâne cu CET-urile din oraş şi va fuziona cu regia de transport a energiei termice, iar Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan sunt companii nou-înfiinţate.

Problema este că atunci când Electrocentrale Bucureşti va fuziona cu RADET Bucureşti, toată datoria de 2,5 miliarde de lei se anulează, iar noua entitate va rămâne decapitalizată şi fără resurse pentru a-şi susţine necesarul de investiţii. 

RAAN şi problema de la Drobeta-Turnu Severin

O altă mare problemă o constituie încălzirea în municipiul Drobeta-Turnu Severin. Oraşul este alimentat cu energie termică de către Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), însă aceasta a intrat în insolvenţă în vara anului trecut. RAAN produce apă grea pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă. Problema este că societatea se află într-o situaţie foarte dificilă, fiind angrenată într-un alt cerc vicios: are datorii către Complexul Energetic Oltenia pentru cărbunele livrat şi neplătit, iar autorităţile locale îşi fac probleme dacă nu cumva alimentarea cu energie termică va fi sistată în această iarnă. Recent, o asociaţie de locatari a câştigat anularea parţială a unor facturi pentru încălzire, emise de RAAN, din cauză că erau umflate, regia având drept de recurs. RAAN doreşte preluarea carierei de Husnicioara pentru a putea avea propriile resurse energetice.

La începutul lunii noiembrie, angajaţii RAAN au anunţat declanşarea de pichete din cauză că nu şi-au primit salariile integral. Regia are aproximativ 2.700 de angajaţi.

CET Govora, dependentă de Oltchim

Situaţia de la CET Govora este o altă problemă majoră. Unitatea asigură agentul termic în oraş, dar şi aburul industrial pentru combinatul chimic Oltchim, aflat în insolvenţă din luna ianuarie 2013, şi pentru Uzinele Sodice Govora Chiech Group. În acest moment, CET Govora are de recuperat o sumă de 200 de milioane de lei de la Oltchim, din care 137 de milioane de lei era datoria anterioară declanşării procedurii de reorganizare judiciară. CET Govora trebuie să preia de la Complexul Energetic Oltenia carierele de lignit de la Alunu şi Berbeşti pentru a se integra vertical, în vreme ce licitaţia pentru activele Oltchim este programată pentru luna decembrie. Conducerea CET Govora a recunoscut recent că falimentul Oltchim ar însemna, practic, şi închiderea acesteia.

CET Govora are, la rândul ei, datorii către Complexul Energetic Oltenia în valoare de 195 de milioane de lei.

Insolvenţă după insolvenţă

Alte două mari companii din domeniu au intrat şi ele în insolvenţă de la începutul acestui an. În luna septembrie, Consiliul Local Bacău a hotărât înfiinţarea unei noi societăţi – numită Thermoenergy Grup SA - care să asigure apă caldă şi căldură populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor publice din municipiu, după ce actuala unitate de producţie se află în insolvenţă din cauza datoriilor de peste 119 milioane lei. Pe de altă parte, CET Bacău avea şi ea de recuperat de la beneficiari o sumă de 44,3 milioane de lei.

De asemenea, în luna iunie a intrat în insolvenţă şi Electrocentrale Galaţi (CET Galaţi). Presa locală a scris că aceasta, la rândul său, are de recuperat bani de la Apaterm, distribuitorul local al energiei termice. CET Galaţi este esenţial pentru combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, căruia îi furnizează abur industrial, şi este unul dintre primii cinci clienţi ai Romgaz.

Privatizare şi concesionare

Există, însă, şi cazuri în care administrarea sectorului de termoficare a trecut pe mâini private. Dacă în oraşele Ploieşti şi Iaşi, reţelele şi CET-urile sunt deja administrate de către compania franceză Dalkia, în vara acestui an, un trader de gaze a anunţat cumpărarea producătorului de energie termică Ecogen Energy din Buzău. Astfel, firma Alpha Metal va cumpăra 73,48% din acţiunile producătorului, vânzătorii fiind Romelectro (25%), Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (25%) şi Eximprod Grup (23,48%). Ceilalţi acţionari ai firmei sunt Regia Autonomă Municipală RAM Buzău (21,42%) şi Primăria Buzău (5,1%).

Eficienţa energetică, cea mai bună soluţie

Haosul din sistemul de termoficare a venit după spargerea Termoelectrica, în anul 2002, când centralele termice locale au fost date autorităţilor locale, şi după colapsul industriei, a declarat pentru „Adevărul“ Ionuţ Purica, expert în energie.

„Nu există o viziune unică între Guvern şi autorităţile locale. Acestea sunt sisteme integrate, de aceea necesită o viziune integrată. Adică unităţile administrative să facă izolări de blocuri, modernizarea conductelor şi a CET-urilor, iar Guvernul trebuie să se asigure că există industrie în marile oraşe“, a arătat Purica. „La început, ideea era să livreze căldură populaţiei, abur industriei şi curent electric în reţea. Aveau o logică. Acum, a devenit un haos. Guvernul trebuie să se ocupe de repornirea fluxurilor financiare“, a mai arătat expertul.