ANALIZĂ Ce trebuie să facă Guvernul ca să termine cu succes acordul cu FMI. Restanţele Cabinetului Ponta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

FMI se opune reducerii taxelor, iar pentru a intra în graţiile instituţiei Executivul trebuie să renunţe la o parte dintre acestea sau să le compenseze prin alte măsuri generatoare de venituri bugetare. De asemenea, Guvernul trebuie să continue reformele structurale, precum liberalizarea gazelor, restructurarea companiilor de stat şi listarea acestora pe bursă.

Dacă vor să încheie cu succes actualul acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), autorităţile trebuie să renunţe la o parte din reducerile de taxe propuse în proiectul Codului Fiscal, să restructureze companiile de stat cu probleme, precum Complexul Energetic Hunedoara, şi să continue liberalizarea preţului la gazele naturale vândute populaţiei şi termocentralelor. 

Delegaţia comună a FMI şi CE soseşte astăzi în România, unde va participa la discuţii cu partea română în perioada 19-26 mai. Asta după ce în luna februarie a plecat fără scrisoare de intenţie în urma disensiunilor cu Guvernul, iar în luna aprilie Eugen Teodorovici, ministrul de Finanţe, a mers la Washington pentru discuţii cu reprezentanţii instituţiei internaţionale, dar fără a face publice rezultatele.

Actualul acord trebuie încheiat în luna septembrie, iar Eugen Teodorovici a anunţat că Guvernul vrea să îl încheie cu succes, iar apoi să se opteze pentru unul mai relaxat, pe model polonez.

Ionuţ Dumitru: Acordul cu FMI este deraiat de aproape un an

Principalele teme de negociere sunt reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, anunţată deja de Executiv pentru 1 iunie, măsurile de relaxare fiscală din proiectul noului Cod Fiscal, dar şi liberalizarea gazelor şi situaţia Complexului Energetic Hunedoara, ultimele două fiind restanţe rămase de la vizita precedentă a FMI. 

„În acest moment, acordul este deraiat de aproape un an. Ca să ajungem cu el din nou la zi – şi se încheie în luna septembrie, mai este foarte puţin timp – trebuie reforme structurale foarte agresive. Mai nou a reapărut şi problema deficitului bugetar. România trebuie să aibă în 2016 un deficit structural de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), iar Comisia Europeană a calculat că aplicarea noului Cod Fiscal ar duce la un deficit de 3,5% din PIB. De la 1% la 3,5% este imens. Fie se mai renunţă la o parte din reducerile de taxe sau se vine cu măsuri de compensare“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.

Găurile bugetare trebuie acoperite

Pentru a putea duce la bun sfârşit acordul cu instituţiile financiare internaţionale, România trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Una dintre cele mai importante este respectarea ţintei de deficit bugetar de 1% din PIB în 2016. 

Numai că măsurile propuse de Executiv în proiectul Codului Fiscal ar genera în 2016 găuri bugetare semnificative. În varianta aprobată de Guvern a proiectului se prevedea  reducerea TVA de la 24% la 20%, scăderea cu 20% a accizelor la carburanţi, eliminarea impozitului pe dividende şi eliminarea taxei pe stâlp, toate cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016. Toate aceste măsuri ar avea un impact brut de 18,29 miliarde de lei în următorul an, Guvernul estimând că va recupera mare parte din bani, astfel că impactul net ar fi doar de 7,26 miliarde de lei.

Între timp, Senatul a eliminat din actul normativ scăderea accizelor la carburanţi, iar pentru impozitul pe dividend s-a stabilit un nivel de 5%, faţă de 16% în prezent, deşi Guvernul propusese eliminarea lui. În urma modificărilor operate de Senat, bugetul statului ar economisi 4 miliarde de lei. 

Taxa pe stâlp ar putea fi menţinută

Ministrul Teodorovici a lăsat să se înţeleagă că şi taxa pe stâlp ar putea fi menţinută, deşi în proiect se propune eliminarea ei. 

„Sunt păreri pro şi contra. Noi toţi ne dorim să se scoată. De exemplu, taxa pe stâlp se duce indirect în tarif, pentru că sunt companii mari de stat cărora li se aplică această taxă pe partea de utilităţi şi care duc această taxă în tarif. Se creează un cerc neplăcut. Discuţiile vor fi şi de scoatere, dar impactul este unul foarte mare. Ştim foarte bine anul viitor avem o ţintă de atins, acel deficit de 1,1 aproximativ, faţă de anul ăsta când avem 1,83 şi va fi foarte greu să ne încadrăm în ceea ce înseamnă anul viitor“, a spus Teodorovici. 

Ministrul a admis astfel că este foarte greu să respectăm ţinta de deficit, agreată cu finanţatorii externi, având în vedere impactul măsurilor propuse de Guvern în noul Cod Fiscal. 

Scăderea TVA la 20%, incertă

Nici scăderea cotei standard de TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016, măsură inclusă de Guvern în proiectul de Cod Fiscal, nu mai este sigură. Gheorghe Ialomiţianu, fostul ministru al Finanţelor, a avertizat că PSD vrea să renunţe la o parte din măsurile anunţate. „Vor să stopeze Codul Fiscal, să nu-l discute decât după ce vine FMI pentru că nu sunt măsuri sustenabile. Să renunţe la eliminarea unor impozite, cum este taxa pe stâlp, şi la reducerea TVA de la 24 la 20%“, a afirmat fostul ministru, acum deputat.

În schimb, după ce vineri a anunţat renunţarea la impozitarea bacşişului, măsură recent legiferată, Teodorovici a spus că se va introduce, tot în Codul Fiscal, impozitul forfetar de la 1 ianuarie 2016. Măsura ar urma să aducă venituri suplimentare la bugetul statului care să acopere golurile generate de celelalte măsuri. Ionuţ Dumitru avertizează, însă, că pe lângă deficit România mai trebuie să respecte şi angajamentul de a creşte bugetul Armatei până la 2% din PIB, făcut în faţa NATO.

Complexul Energetic Hunedoara, cu un picior în groapă. FMI cere intrarea în insolvenţă

Starea sectorului de producţie a energiei pe bază de cărbune este o altă „ghiulea“ legată de piciorul Executivului. Sunt vizate aici Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, ambii coloşi de stat fiind pe pierdere. 

FMI a solicitat în luna februarie restructurarea şi intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara, iar de atunci până acum starea companiei s-a degradat continuu. Societatea operează termocentralele Deva şi Paroşeni şi mai deţine şi cele patru mine viabile de huilă din Valea Jiului. Compania produce 5% din electricitatea generată la nivel naţional şi are 6.000 de angajaţi. În ultimele luni, compania a fost zguduită de mai multe scandaluri. Mai întâi, compania nu a putut accesa un ajutor de salvare de 167 de milioane de lei, deşi Comisia Europeană dăduse undă verde proiectului, din cauza opoziţiei ministerelor de Finanţe şi Justiţie. Astfel, compania riscă amenzi de 120 de milioane de euro din partea Comisiei Europene deoarece nu a achiziţionat certificatele de emisii necesare.

Ulterior, Guvernul a anunţat că Trezoreria va acorda un împrumut de 40 de milioane de lei Complexului Energetic Hunedoara, cu care să returneze un alt ajutor de stat găsit ilegal de către autorităţile de la Bruxelles. Andrei Gerea, ministrul Energiei, a anunţat deja că societatea va fi divizată, partea energetică urmând a fi separată de minele de huilă, pentru care există un interes din partea companiei americane Quintana Minerals. Angajaţii Complexului Energetic Hunedoara au protestat de mai multe ori în ultimele luni, nemulţumiţi de lipsa de acţiune a Guvernului în vederea continuării activităţii companiei. 

Liberalizarea preţului gazelor, problemă spinoasă

Liberalizarea preţului la gaze naturale este o altă problemă spinoasă a Guvernului deoarece sub această denumire se ascunde scumpirea gazelor pentru populaţie şi pentru termocentralele din marile oraşe, ceea ce va antrena mai departe şi scumpirea apei calde şi a energiei termice. 

Guvernul se lăuda anul trecut că România are acceptul Comisiei Europene pentru amânarea liberalizării gazelor din 2018 până în 2021, însă, la vizita din luna februarie, delegaţia instituţiilor internaţionale a solicitat creşterea preţurilor pentru producţia internă de gaze de la 53 de lei/MWh la 62 lei/MWh, ceea ce e echivalent cu o scumpire de 17%. 

În acest moment, tranzacţiile cu gaze se realizează pe Bursa Română de Mărfuri la valori situate în jurul a 85 de lei/MWh. Factura finală a consumatorilor casnici va creşte de la 1 iulie cu 5-8% din cauza aplicării unei noi etape din calendarul de liberalizare a gazelor, declara recent Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Comisia Europeană vrea măsuri compensatorii

Comisia Europeană (CE) înţelege decizia autorităţilor române privind relaxarea fiscală propusă în proiectul Codului Fiscal, dar vrea să se asigure că sunt luate şi măsuri compensatorii pentru ca România să rămână unul dintre statele cele mai stabile şi mai disciplinate bugetar şi fiscal din Uniunea Europeană, a declarat Angela Filote, şefa Reprezentanţei CE la Bucureşti. Mai exact, golul bugetar produs de reducerea taxelor să fie acoperit prin alte măsuri generatoare de venituri, astfel încât să fie respectată ţinta de deficit bugetar. 

„E de înţeles că s-au luat anumite măsuri de relaxare fiscală, înţelegem în totalitate raţiunile care au stat la baza acestor măsuri, dar vrem să ne asigurăm că sunt luate şi măsurile compensatorii, astfel încât România să păstreze aceste fundamente macroeconomice care o plasează în momentul de faţă printre statele membre cele mai stabile şi mai disciplinate bugetar şi fiscal din UE“, a afirmat Angela Filote, care a arătat că Executivul European menţine „o doză mare de precauţie“.

Filote a mai precizat că este important ca recomandările Comisiei pentru România în 2015, deşi nu sunt obligatorii, „să se bucure o asumare din partea României“, deoarece reformele vor fi încununate de succes doar dacă „sunt înţelese şi asumate şi de către guvernul statului membru“.

Recomandările Executivului European

Comisia Europeană recomandă ca, în perioada 2015-2016, să fie luate toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistenţă financiară. Totodată, României i se recomandă să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25 % din PIB. De asemenea, autorităţile de la Bucureşti trebuie să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată şi să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

Comisia mai recomandă consolidarea măsurilor privind piaţa forţei de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistraţi şi al şomerilor pe termen lung. Autorităţilor li se cere să se asigure că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispune „de personalul adecvat“ şi să stabilească, în consultare cu partenerii sociali şi în conformitate cu practicile naţionale, „orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim“.

De asemenea, se recomandă introducerea venitului minim de inserţie, creşterea ofertei şi calităţii serviciilor de educaţie şi îngrijire a copiilor preşcolari, în special în cazul romilor, precum şi adoptarea strategiei naţionale pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite