ANALIZĂ Cum va trece România la euro peste cinci ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Odată cu intrarea în zona euro, toate preţurile vor fi afişate în moneda unică europeană, astfel că acestea vor fi rotunjite în sus FOTO Adevărul
Odată cu intrarea în zona euro, toate preţurile vor fi afişate în moneda unică europeană, astfel că acestea vor fi rotunjite în sus FOTO Adevărul

Termenul 1 ianuarie 2019 stabilit de Guvern pentru aderare impune o accelerare fără precedent a reformelor necesare pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi o creştere economică susţinută în perioada imediat următoare.

Anunţarea datei de 1 ianuarie 2019 ca termen de aderare a României la zona euro (şi, implicit, a adoptării monedei unice în locul leului) i-a luat prin surprindere pe mulţi economişti, care consideră că intervalul de timp rămas până atunci este prea scurt pentru a îndeplini criteriile de aderare.

De ce „s-a grăbit“ Guvernul cu acest termen, după mai mulţi ani de tergiversare? Argumentul oficial este că la 1 ianuarie 2019 România va prelua şi preşedinţia Uniunii Europene, iar cel... să-i zicem sentimental este că în acel moment tocmai ce se vor fi împlinit 100 de ani (şi o lună) de la Marea Unire. Ar mai fi şi o explicaţie de conjunctură regională, având în vedere că, pe fondul crizei din Ucraina, Polonia – a cărei poziţie era de refuz faţă de aderare – s-a decis subit să anunţe acceptul de a adopta la euro.

Pentru România, aşa cum se prezintă astăzi şi cum i se conturează viitorul apropiat, trecerea la moneda unică europeană ar putea aduce beneficii la nivel macroeconomic şi microeconomic, dar şi anumite costuri şi riscuri. Dacă avantajele apartenenţei la zona euro sunt resimţite, în principal, pe termen mediu şi lung, costurile sunt suportate pe termen scurt.  

Avantajele aderării

Principalele avantaje pe care le implică trecerea la euro sunt: 

** Reducerea riscului de turbulenţe monetare şi financiare. Politica monetară va fi dictată de la Frankfurt (sediul Băncii Centrale Europene) şi se va aplica unitar în toate statele membre ale zonei euro, eliminând din acest punct de vedere decalajele dintre state.

** Mai multă transparenţă în privinţa preţurilor. Plăţile se efectuează în aceeaşi monedă în toate ţările din zona euro. Transparenţa preţurilor este în avantajul consumatorilor, deoarece uşurinţa cu care pot fi comparate etichetele permite consumatorilor să achiziţioneze de la furnizorii cu cele mai mici preţuri din zona euro. 

** Eliminarea costurilor de tranzacţie. Adoptarea euro va elimina costurile aferente tranzacţiilor valutare, făcând astfel posibilă realizarea unor economii considerabile. Nu mai există, în zona euro, costuri generate de cumpărarea şi vânzarea de valută, măsurile de protecţie împotriva variaţiilor nefavorabile ale cursurilor de schimb sau de plăţile transfrontaliere în valută, care presupun comisioane. De asemenea, românii nu vor mai avea conturi în diverse valute, a căror gestionare este dificilă.

** Creşterea volumului schimburilor externe. În condiţiile în care moneda unică europeană nu va presupune costuri suplimentare cum este în prezent, numărul tranzacţiilor în zona euro va creşte. 

** Eliminarea fluctuaţiilor cursului de schimb. Odată cu introducerea euro, în cadrul zonei monetare nou-create au dispărut, de asemenea, fluctuaţiile cursurilor de schimb şi, implicit, riscurile valutare.

Costurile şi riscurile aderării

Pe lângă avantaje, există însă şi unele costuri şi riscuri: 

** Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro. Cursul stabilit pentru trecerea la moneda unică este esenţial, pentru că acesta va avea efect atât asupra economiei în ansamblu, cât şi asupra bugetului fiecărui român. 

** Pierderea posibilităţii de a utiliza politica monetară şi rata de schimb pentru ajustare în cazul unor şocuri. Acum, în afara zonei euro, Banca Naţională a României (BNR) are ca pârghii politica monetară (dobânda-cheie şi ratele rezervelor minime obligatorii) şi cursul de schimb pentru a combate şocurile generate de piaţa internă sau cea externă.

** Scumpiri pe termen scurt. Odată cu intrarea în zona euro, toate preţurile vor fi afişate în moneda unică europeană, astfel că acestea vor fi ajustate şi – cum este de aşteptat şi cum a dovedit-o experienţa altor state – rotunjite în sus. De exemplu, după adoptarea monedei unice europene la 1 ianuarie 2007, Slovenia s-a confruntat încă din prima săptămână cu un val de scumpiri la alimente şi servicii. De asemenea, în cazul Slovaciei, la şase luni după intrarea în zona euro, se observa o tendinţă a cetăţenilor săi de a-şi face cumpărăturile în Ungaria, unde produsele erau mult mai ieftine. Iar o creştere a ratei inflaţiei nu va mai fi atât de uşor de temperat, de vreme ce politica monetară va fi cea dictată de Banca Centrală Europeană, comună pentru toate statele membre, şi nu de BNR.

Testul pe care trebuie să-l treacă România

Pentru a intra în zona euro, România trebuie să arate că este stabilă din punct de vedere economic şi monetar, că se află cât mai aproape de performanţele economice ale ţărilor cu cele mai bune practici şi că are o bază fundamentată care să îi permită să supravieţuiască în clubul statelor membre ale uniunii monetare. În acest sens, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă reală (reforme structurale) şi de convergenţă nominală (de la Maastricht, atingerea unor indicatori macroeconomici). 

Convergenţa reală se referă, în principal, la reducerea decalajului dintre veniturile pe locuitor, proces condiţionat de câştiguri importante de productivitate care se obţin prin reforme structurale. Criteriile de convergenţă reală sunt mai greu de verificat, de cuantificat, dar au o importanţă majoră în procesul de aderare la zona euro. 

Convergenţa nominală vizează îndeplinirea a cinci criterii: 

** Deficitul bugetar nu trebuie să depăşească 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Deficitul bugetar s-a ridicat la 2,5% din PIB în 2013 şi a fost de 0,14% din PIB în primul trimestru din 2014. 

** Datoria publică să nu depăşească 60% din PIB. Potrivit datelor Eurostat, la sfârşitul lui 2013, datoria publică a României se ridica la 38,4%. 

** Rata inflaţiei nu trebuie să depăşească, cu un an înaintea examinării, cu mai mult de 1,5 puncte procentuale ratele inflaţiei din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale acestui indicator. Rata anuală a inflaţiei a fost în martie de 1,04%, în timp ce rata medie din ultimele 12 luni s-a ridicat la 2,8%. 

** Rata dobânzii nominale la titlurile de stat pe termen lung calculată în ultimul an înaintea evaluării să nu depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale media dobânzilor din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale inflaţiei. Dobânzile au scăzut constant în România în ultimii ani, în linie cu politica Băncii Naţionale de relaxare a politicii monetare. 

** Cursul de schimb trebuie să se menţină în marjele de fluctuaţie de +/-15% pentru cel puţin doi ani. Pe parcursul lui 2013, cea mai mare fluctuaţie a cursului de schimb leu/euro a fost de 5,7%.   

Dacă primele două criterii de convergenţă nominală sunt îndeplinite de mai mulţi ani, respectarea ultimelor trei criterii depinde de evoluţia acestor indicatori în perioada de doi ani din antecamera zonei euro. 

Ce spun economiştii despre aderarea la euro

Întrebat ce crede despre aderarea la euro de la 1 ianuarie 2019, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), afirma în urmă cu două zile că acest obiectiv ar putea mobiliza poporul, mai ales că este şi o dată simbolică, dar că politicienii trebuie să fie conştienţi de eforturile ce trebuie depuse, în special de către populaţie, şi a cerut larg consens politic şi social.

„Stabilirea obiectivului de intrare este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. Contribuim cu materiale, dar este o decizie politică. Părerea noastră este că trebuie să se realizeze cu un consens politic consistent. Personal, nu am nimic împotriva ţintelor ambiţioase – dimpotrivă, dacă sunt în măsură să mobilizeze, nu să descurajeze o ţară, un popor, sunt bine-venite“, a declarat Mugur Isărescu. 

Şeful băncii centrale a mai spus că „nu vine cineva cu bagheta“ să spună că de la 1 ianuarie 2019 intrăm în euro şi că sunt necesare termene intermediare.

„Trebuie să intre şi Las Fierbinţi“

Pe de altă parte, tot Isărescu afirma la sfârşitul lunii februarie că Bucureştiul şi judeţul Ilfov ar putea intra şi azi în zona euro, dar „mai trebuie să intre şi Las Fierbinţi“. Guvernatorul sugera, astfel, că zonele sărace ale ţării şi, în special mediul rural, nu sunt pregătite să facă faţă.

„Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu numai alt nivel de dezvoltare, ci şi de omogenitate a economiei, a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua zona Bucureştiului şi Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. 

Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, dar la peste 100 de kilometri de Bucureşti se găsesc locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bucureştiul“, afirma Isărescu la momentul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti.

Probleme şi pentru noi, şi pentru ei

Şi Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, crede că este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat cu un PIB pe locuitor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului, cât şi zonei. „La sfârşitul anului trecut, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România era de 52% din media europeană, în timp ce ţările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia şi Letonia, aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană“, afirma el în data de 9 aprilie.

Tot atunci, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, afirma şi el, România are nevoie de o creştere a economiei cu două puncte procentuale peste cea din zona euro pentru a putea să adopte moneda unică europeană într-un orizont de timp de zece ani.

Pe de altă parte, Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI), declara recent că ar fi bine ca România să-şi asume o ţintă, care să joace rolul de ancoră şi care „ar fi stimulatoare şi în acelaşi timp ar obliga“.

La rândul său, Daniel Dăianu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a declarat că România ar trebui să adere la euro atunci când economia va fi îndeajuns de puternică. El a spus că sunt deja o serie de state din zona euro care au probleme din cauză că nu au un curs flotant. 


Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/adinavlad/trecerea-la-euro" target="_blank">View the story "Trecerea la euro" on Storify</a>]

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite