Analiză: De ce nu vorbesc candidaţii la prezidenţiale despre economie? Ce ne aşteaptă în 2020

Dincolo de  creşterea economică din ultimii ani, România este mai vulnerabilă ca oricând în faţa unei potenţiale crize, cu dezechilibre majore şi fără niciun fel de măsuri de protecţie, afirmă experţii de la compania de consultanţă Frames şi Agenţia de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor (ACDA).

„De ce nu vorbesc candidaţii la prezidenţiale despre economie?’’, se întreabă aceştia, într-o radiografie privind evoluţia macroeconomică a României din ultimii ani şi perspectivele business-ului în intervalul 2019-2022.

Sezonul electoral 2019-2020 a debutat fără niciun fel de discuţie despre soarta economiei, despre strategia şi bugetul pe 2020, într-o perioadă în care, la nivel internaţional, provocările şi temerile investitorilor au atins un nivel ridicat.

Măsurile protecţioniste luate de SUA şi China, Brexit-ul, problemele economice din Germania - principalul nostru partener comercial,  încetinirea ritmului de creştere al comerţului mondial, provocările din piaţa resurselor şi cea valutară, opiniile investitorilor – toate reprezintă semnalele unei potenţiale crize economice.

În faţa acestor perspective nefavorabile, România se prezintă mai rău ca la precedenta criză, din 2010, cu o economie bazată în principal pe consum, cu dezechilibre majore, cu o datorie externă care creşte fulminant, cu firme slab capitalizate şi cu un cadru economic lipsit de atractivitate pentru investitorii interesaţi de business-uri de tip greenfield, cu dezvoltare pe orizontală.

În plus, România are o rată de absorbţie a fondurilor UE de 32% în actuala perioadă de programare 2014-2020, ceea ce situează ţara noastră sub media europeană.

Potrivit analiştilor, anul electoral 2020 ar  putea aduce o accentuare a dezechilibrelor macro-economice.

,,Creşterea salariilor şi a pensiilor peste limitele bugetare, împrumuturile fără limite ale statului, distribuirea discreţionară a fondurilor în perspectiva alegerilor locale & parlamentare, focusul pe măsurile cu caracter electoral, toate acestea reprezintă măsuri care, dacă vor fi puse în practică, vor accentua şi mai mult deficitele statului român, iar efectele se vor resimţi în toată economia, şi aşa extrem de fragilă.

O depreciere semnificativă a leului în următoarele luni, însoţită de o scumpire a resurselor, mărfurilor şi serviciilor, creşterea inflaţiei – sunt elemente care vor accentua şi mai mult dezechilibrele economice. Accentuarea blocajului financiar, limitarea accesului la finanţare, închiderea afacerilor şi disponibilizările de personal vor fi în prim-plan. Pentru investitorii străini, România va continua să fie o ţară nefrecventabilă’’, arată analiza.

Experţii susţin că, în aceste condiţii, dezbaterea economică, identificarea unor soluţii viabile pentru susţinerea business-ului trebuie să se afle în prim-plan. Iar primul pas trebuie făcut de acum, de la alegerile prezidenţiale.

,,Dincolo de justiţie, de probleme de corupţie, de zgomotul politic electoral, de interesele partidelor, aşteptăm să vedem care sunt planurile economice ale prezindenţiabililor. Indiferent cine va merge la Cotroceni este necesar să vină cu o viziune concretă privind economia, să ofere soluţii pentru eliminarea dezechilibrelor şi pentru susţinerea mediului de afaceri’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanţă Frames.

,,Se împlinesc 30 de ani de capitalism în România şi ţara noastră continuă să aibă o economie vulnerabilă, bazată pe consum, slab capitalizată, cu un Cod Fiscal care se schimbă mai ceva ca prognozele meteo. Este de datoria politicienilor să vină cu soluţii care să pună economia pe făgaşul normal, să ofere cadrul investiţional propice atragerii de investitori.’’, afirmă acesta.

Semnale îngrijorătoare

Toate semnalele economice din ultima perioadă, inclusiv cele privind evoluţia PIB, indică faptul că economia începe să piardă din turaţie.

,,Din economie vin semnale îngrijorătoare. Printre altele, inflaţia în România este de trei ori mai mare decât media europeană, producţia industrială este în scădere faţă de anul precedent, iar datoria externă a României a crescut în primele 6 luni cu 9,26%, la 103 miliarde de euro, deficitul de cont curent ajungând la 5,135 miliarde de euro, de la începutul anului, în creştere cu 38,15%’’, se arată în analiză.

Statul a pus gaz pe foc în această situaţie, cu majorarea salariilor şi pensiilor într-un ritm nesustenabil. În ultimii patru ani, de exemplu, cheltuielile cu salariile s-au dublat, de la 25,1 miliarde lei, în 2015, la 50,9 miliarde lei în prezent.

,,Cheltuielile de personal, cu salariile bugetare, au crescut cu 23%, faţă de anul trecut, cele cu bunurile şi serviciile au urcat cu 13%, iar cele cu asistenţa socială, în principal cele cu pensiile, au avansat cu 11%. Astfel am ajuns la un deficit bugetar de aproximativ 20 de miliarde în condiţiile în care, la nivelul întregului an nu ar trebui să depăşească 30 de miliarde. În esenţă, statul cheltuie mai mult decât încasează din taxe şi impozite şi, pentru a avea bani, se împrumută cu un ritm mai accelerat ca oricând’’, arată analiza Frames & ACDA.

Ce trebuie făcut în economie

Potrivit experţilor,  sunt câteva măsuri esenţiale care ar trebui puse în practică în cel mai scurt termen: reducerea şi eficientizarea aparatului de stat, investiţii majore în infrastructură, cu impact economic major – drumuri, cale ferată, transport naval şi aerian, un cadru fiscal predictibil, o legislaţie stabilă, programe sectoriale care să incurajeze iniţiativa privată, sectorul IMM-urilor.

România se află, în prezent, pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE. Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE.

Potrivit analiştilor, în ceea ce priveşte programele de stimulare a capitalului autohton, ar trebui să ne inspirăm din exemplul Poloniei. O ţară cu o strategie care pune accentul pe dezvoltarea antreprenoriatului, stimulând inteligent evoluţia IMM-urilor. Polonia are şi un Minister al Antreprenoriatului şi Inovaţiei şi multe programe şi măsuri fiscale de stimulare a dezvoltării IMM-urilor.

,,Drept dovadă, Polonia are peste 1200 de companii prezente în România. Unele ocupa cote de piaţă importante, pe care antreprenorii români nu au reuşit să le păstreze. În sens invers, doar 28 de companii româneşti sunt prezente în Polonia. În timp ce polonezii au peste 1200 de firme cu filiale în alte ţări, România are în jur de 300’’, se spune în analiză. 

,,Într-o economie fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% din business-uri slab capitalizate, dezvoltarea unor mecanisme de susţinere a antreprenoriatului este esenţială. Programul Start-up Nation are un rol bun, dar un impact prea mic, este prea coercitiv şi prea puţin focusat pe inovaţie, singurul element care poate aduce în timp un plus de competitivitate României. Să luăm exemplu Germania, unde 95% din PIB este generat de sectorul IMM’’, afirmă Cristian Lungu, directorul Agenţiei de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor, ACDA. 

Economia mondială trece la nivelul următor, la Industry 4.0, la roboţi, computere cuantice, IOT şi digitalizare masivă.  Experţii spun că, din această perspectivă, trebuie să urmăm exemplul Israelului sau al Estoniei, ţări care au înţeles că tehnologia joacă un rol determinant în economie şi în administraţie. 

Analiştii spun că statul trebuie să ducă relaţia cu antreprenorii, cu contribuabilii, la un nivel optim, rapid, similar interacţiunii cu o aplicaţie de smartphone.  

,,Accesul trebuie să fie extrem de simplu, intuitiv. Taxele, impozitele, aprobările de cereri, eliberările de documente, înfiinţările de firme, avizele etc., toate trebuie să treacă într-un unic punct de acces, online sau fizic, dacă ne dorim o Românie performantă în viitor’’, spune Cristian Lungu.

,,Campania electorală pentru prezidenţiale trebuie să fie primul pas către o armonizare a deciziei politice cu aşteptările economiei, să creeze platforma necesară pentru identificarea şi punerea în practică a măsurilor necesare dezvoltării economiei româneşti, mai ales a celor investiţionale şi fiscale, o asumare a rolului pozitiv, stimulativ pe care statul trebuie să îl joace în economie’’, arată concluziile analizei.