Prejudiciul în dosarele instrumentate de DNA în ultima lună, egal cu 90 de kilometri de autostradă sau cu banii necesari să luăm laptopuri pentru toţi elevii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prejudiciul cumulat estimat pentru cele patru mari dosare din ultima lună depăşeşte 2,5 miliarde de lei
Prejudiciul cumulat estimat pentru cele patru mari dosare din ultima lună depăşeşte 2,5 miliarde de lei

Prejudiciile totale estimate de anchetatori în dosarele scandaloase din ultima lună, respectiv Siveco, Microsoft, Lukoil şi cel al retrocedărilor de păduri – Romsilva, ar fi fost suficiente pentru ca statul să poată construi o autostradă de munte de cel puţin 90 de kilometri sau pentru a majora cu câte 55 de lei alocaţiile lunare ale copiilor timp de un an.

Anchetele în cazurile Lukoil, Microsoft, Siveco şi Romsilva sunt în plină desfăşurare, însă procurorii au făcut estimări privind prejudiciile create de fiecare dintre ele. Astfel, cumulate, acestea ajung la aproximativ 560 de milioane de euro (2,5 miliarde de lei). De menţionat că acestea ar putea suferi modificări, probabil în creştere, pe parcursul derulării anchetelor.

„Adevărul“ vă prezintă câteva măsuri pe care statul le-ar fi putut lua în beneficiul populaţiei şi al mediului de afaceri dacă nu ar fi fost prejudiciat cu sume colosale. De reţinut că au fost luate în calcul prejudiciile create doar în cazul a patru mari dosare, care au zguduit scena publică în ultimele luni, însă evaziunea şi prejudiciile create statului prin diverse scheme sunt mult mult mai mari.

Astfel, ce ar fi putut face statul pentru popor dacă nu ar fi fost prejudiciat în aceste patru răsunătoare cazuri cu cel puţin 2,5 miliarde de lei.

Laptopuri pentru toţi elevii

În sistemul naţional de învăţămând, primar, gimnazial şi liceal, sunt înscrişi aproximativ 2,57 milioane de elevi. Din sumele aferente prejudiciilor create de cele patru dosare, statul ar fi putut să cumpere fiecărui elev câte o tabletă sau câte un laptop cu o valoare de cel puţin 970 de lei. Suma aferentă prejudiciului ar fi fost mai mult decât suficientă pentru achiziţionarea unor tablete extrem de performante pentru fiecare elev de clasa întâi şi a doua, clase pentru care un ordin al ministrului Educaţiei prevede predarea după manuale digitale.

Alocaţii mai mari pentru copii

În primul semestru din 2014, alocaţii de stat s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 3,78 de milioane de copii. Fie că vorbim de copii cu vârsta mai mică de 2 ani, de copii mai mari de 2 ani sau de copii cu vârsta mai mică, restepctiv mai mare de 3 ani, dar cu handicap. Aceste alocaţii sunt extrem de mici, asta o ştie toată lumea. Dacă statul nu ar fi fost prejudiciat în aceste patru mari cazuri, banii ar fi fost suficienţi pentru ca fiecare copil să beneficieze de o alocaţie mai mare cu cel puţin 55 de lei pe lună timp de un an.

Acciza suplimentară ar fi putut să nu fie introdusă

De exemplu, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, estima că în intervalul aprilie-decembrie, statul va încasa 2 miliarde de lei din acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi, adică 2,66 miliarde de lei într-un an întreg. Numai că, în cazul marilor transportatori, 4 din cei 7 eurocenţi ar urma să fie rambursaţi. Astfel, având în vedere prejudiciul creat în cele patru mari dosare, acciza suplimentară pe carburanţi ar fi putut să nu fie introdusă sau, cel puţin, să fie amânată introducerea ei.

O autostradă de munte

Autostrăzile României au ajuns un fel de Fata Morgana. Sunt promise de toţi miniştrii care trec pe la Transporturi, dar ele nu sunt realizate de ani buni. Potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), standardul de cost pentru o autostradă de munte este de 6 milioane de euro pe kilometru, iar de câmpie – de 3,8 milioane de euro, plus alte cheltuieli afecrente. Astfel, din prejudiciile create în dosarele Siveco, Microsoft, Lukoil sau Romsilva s-ar fi putut construi cel puţin 90 de kilometri de autostradă de munte şi aproape 150 de kilometri de autostradă de câmpie, cum ar fi Autostrada Comarnic-Braşov sau Piteşti-Sibiu. Că autorităţilor le rezultă un preţ mult mai mare pentru o astfel de autostradă este o altă discuţie, dar noi am luat în calcul standardul de cost stabilit chiar de CNADNR, instituţie responsabilă în acest domeniu.

Exemplele ar fi putut continua, dar ne oprim aici. Putem doar să ne imagină cum ar fi fost să avem o autostradă spre Braşov, să evităm aglomeraţia de pe Valea rahovei, cum ar fi fost să nu fi plătit mai mult pe benzină, copiii să primească alocaţii de peste două ori mai mari sau elevii să primească câte un laptop pentru a-i sprijini în procesul de învăţare.

Cele patru mari dosare răsunătoare din ultima lună

Cazul Siveco.

image

Poliţiştii şi procurorii au percheziţionat, în 8 septembrie, sediile mai multor firme, printre care şi cel al societăţii Siveco. Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la şapte adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor şi sediile unor societăţi comerciale.

„În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro“, se arăta într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare, Sivco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip „fantomă“. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip „fantomă“, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

Preşedintele Siveco România, Irina Socol, a fost arestată, la 9 septembrie, în acest dosar, printr-o decizie luată de Tribunalul Bucureşti, la propunerea procurorilor. Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă de instanţă pentru Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România.

La sfârşitul lunii septembrie, ancheta în cazul suspiciunii de evaziune de la societatea Siveco a fost extinsă pentru noi fapte, care ar fi fost comise în 2014. Odată cu extinderea anchetei, procurorii au reevaluat şi prejudiciul total care ar fi fost produs de societate în dauna statului. Astfel, de la trei milioane de euro prejudiciul constatat iniţial, în urma extinderii anchetei acesta a fost estimat la patru milioane de euro, iar după adăugarea penalităţilor şi a dobânzilor, ar putea ajunge la aproximativ opt-nouă milioane de euro. 

Cazul Microsoft. 

image

Potrivit Direcţiei Naţionale nticorupţie (DNA), persoane din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

„Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte“, a precizat DNA.

În acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri - senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel „şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate“.

Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

În 3 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale faţă de foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu în dosarul Microsoft.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Cazul Lukoil. 

image

La începutul acestei luni, procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au făcut percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

La numai o zi de la percheziţii, la 3 octombrie, rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

La câteva zile de la oprirea instalaţiilor rafinăriei Petrotel, vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri, 10 octombrie,  Lukoil nu reia producţia, să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

Numai că vineri, 10 octombrie, ruşii de la Lukoil au repornit instalaţiile rafinăriei de la Ploieşti, iar între timp au ieşit şi primele produse finite pe poarta fabricii. 

Cazul retrocederălor de păduri - Romsilva.

Potrivit procurorilor, în 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea avocatului Ioan Adam, în prezent deputat, cu sprijinul lui Paltin Gheorghe Sturdza, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, din care au făcut parte Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, din judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

„Decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, respectiv fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier)“, au scris procurorii în ordonanţele de reţinere şi de efectuare a urmăririi penale.

Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Gheorghe Sturdza Paltin, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi deputatul Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească.

„Pentru a reuşi punerea în aplicare a deciziei presupus frauduloase a Tribunalului Covasna, inculpatul Adam Ioan împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza a promis lui Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin şi Hrebenciuc Viorel, bani sau alte foloase, iar aceştia din urmă au promis, la rândul lor, că vor determina funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens (din cadrul Comisiei Judeţene de Fond Funciar Bacău, Direcţiei Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri“, au precizat procurorii.

Sorin Ion Iacob şi Iosif Kadas sunt acuzaţi că, din 2013 şi până în prezent, au acţionat, împreună cu o altă persoană, urmărind să obţină venituri din trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă. Aceştia ar fi intervenit pentru a-i ajuta pe Dan Costin Bengescu şi pe membrii grupului acestuia la urgentarea punerii în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi la vânzarea rapidă terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare dobândit prin hotărârea judecătorească de la Tribunalul Covasna. 

De asemenea, cei doi ar fi intervenit pentru dobândirea ilegală de proprietăţi imobiliare, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile, de către mai multe persoane.

În sprijinul acestor intervenţii, Iacob şi Kadas ar fi cooptat persoane cu influenţă la nivel politic, între care Aurel Olari şi Jănică Poenaru.

„Începând cu anul 2014, inculpaţii Iacob Sorin Ion şi Kadas Iosif, pentru atingerea obiectivelor grupului infracţional organizat din care fac parte, au promis şi au dat bani unor persoane care au influenţă sau au lăsat să se creadă că au influenţă (Olari Aurel, Jănică Poenaru,) asupra mai multor funcţionari publici din cadrul Comisiilor judeţene de fond funciar Bacău şi Suceava, din cadrul comisiilor locale de fond funciar, Direcţia Silvică Bacău, directorul general al ROMSILVA etc. şi asupra unor judecători instanţa care urmează să soluţioneze dosarul ce are ca obiect revizuirea deciziei presupus frauduloase a Tribunalului Covasna“, au mai arătat procurorii.

DNA a anunţat, miercuri seară, că în dosarul retrocedărilor sunt urmăriţi penal şi deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, senatorul Ilie Sârbu şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

Hrebenciuc, Adam şi Crăciunescu sunt inculpaţi, iar Sârbu are calitatea de suspect.

Magistraţii instanţei supreme au emis, vineri dimineaţă, mandate de arestare preventivă pe numele lui Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas, în timp ce în cazul lui Jenică Poenaru şi al lui Sorin Ion Iacob au luat măsura arestului la domiciliu.

Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/adinavlad/cele-patru-mari-dosare-din-septembrie-octobrie" target="_blank">View the story "Cele patru mari dosare din septembrie-octobrie" on Storify</a>]

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite