Angajaţii CFR, Metrorex şi CE Oltenia spun că muncesc prea mult şi câştigă prea puţin. Cât de justificată este creşterea salariilor, raportat la pierderile uriaşe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În contextul apropierii alegerilor politice de anul acesta şi anul următor, în ultimele luni se înmulţesc revendicările salariale ale sindicaliştilor de la marile companii de stat având că scop majorarea salariilor şi extinderea personalului, penmtru că angajaţii ar câştiga prea puţin şi ar munci prea mult. Economistul Iancu Guda analizează, cu cifrele în faţă, cât de justificate sunt aceste cereri, raportat la pierderile uriaşe din ultimii ani.

CAZUL METROREX

În Noiembrie 2018 angajaţii companiei Metrorex ameninţau cu greva generală dacă nu primesc revendicările de majorare a salariilor cu 42%. Este vorba despre o companie care:

a înregistrat pierderi operaţionale între 20%–30% în fiecare an din ultimii 5 ani, perioadă în care salariul mediu brut / angajat a crescut cu aproape 50% de la 5.839 Lei (2013) la 7.555 Lei (2017), ajungând să fie de două ori peste media naţională (vezi cifrele din tabelul 1);

înregistrează pierderi nete (eliminând subvenţiile primite de la stat) de 55% din cifra de afaceri, în condiţiile în care companiile similare din capitalele importante, apropiate, înregistrează un profit mediu de 11% (vezi tabelul 2);

Imagine indisponibilă

înregistrează 63 de angajaţi/ km distanţă reţea metrou, cu 20% peste media înregistrată de companiile similare din capitalele importante apropiate (vezi tabelul 2);

Imagine indisponibilă

înregistrează un salariu mediu net / angajat de 1.144 €, cu aproape 10% peste valoarea absolută a angajaţilor din companiile similare active în Budapesta, Varşovia şi Praga;

Salariile de la Metrorex sunt de două ori peste media naţională, în timp ce angajaţii de la companiile similare active în Budapesta, Varşovia şi Praga câştigă doar cu 38% peste media naţională!

Care a fost decizia pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt consecinţele?

Creşterea salariilor cu 20% şi suplimentarea cu 30% a personalului angajat! Creşterea acestor cheltuieli nu poate fi suportată din bugetul companiei, aşa că nu sunt decât două variante: fie preţul biletelor va creşte în perioada următoare, fie o să crească subvenţiile acordate de stat de la bugetul public.

În ambele situaţii, populaţia plăteşte aceste decizii, în prima variantă imediat (prin mărirea preţului biletelor) sau, ulterior prin creşterea datoriei publice pentru generaţiile viitoare! Între timp, analizând situaţiile financiare ale companiei, investiţiile din ultimii cinci ani scad la minimul ultimului deceniu, ceea ce periclitează siguranţa pasagerilor şi a angajaţilor companiei (care îşi riscă viaţă prin tunelurile subterane, cu infrastructură învechită, dar măcar se bucură că au salarii mai mari … )

CAZUL CEO (COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA)

Precedentul de la Metrorex a reprezentant o ocazie extraordinară pentru sindicaliştii şi angajaţii Complexului Energetic Oltenia (CEO) să îşi încerce şi ei norocul. Aşa că, în mijlocul iernii, câteva mii de angajaţi ai CEO care activează în cadrul unităţilor miniere au intrat în grevă, solicitând, printre altele, majorări salariale cu 45% (cu salariul minim de 4.000 Lei NET / angajat) şi condiţii mai bune de lucru.

Analizând situaţiile financiare oficiale ale companiei din ultimii 5 ani (cifrele ilustrate în tabelul următor), Complexul Energetic Oltenia este o companie care înregistrează:

pierderi din exploatare de 28% în anul 2017, după eliminarea subvenţiilor de la stat, în condiţiile în care pierderile au fost mult mai mari în trecut. Eliminând subvenţiile de la stat, această companie a înregistrat pierderi în fiecare an din ultimul deceniu;

pierderile de peste 50% din perioada 2013-2014 au fost reduse la jumătate după restructurări de aproape o treime, numărul de angajaţi scăzând de la 18.620 (2013) la 13.704 (2017);

totuşi, salariul mediu brut/angajat înregistrat în anul 2017 a fost de 5.426 Lei, cu aproape 50% peste media naţională.

Imagine indisponibilă

Care a fost decizia pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt consecinţele?

După mediatizarea publică a cazului (inclusiv implicarea Primului-Ministru), se pare că se va da curs acestor solicitări şi se caută o soluţie pentru exceptarea acestei companii de la plata impozitului de 2% pe cifră de afaceri. În contextul investiţiilor aproape inexistente în ultimii cinci ani, activele corporale ale acestei companii au scăzut de la 7,1 mld. Lei (2014) la doar 6,1 mld. Lei (2017).

Învechirea instalaţiilor şi echipamentelor folosite periclitează siguranţa oamenilor şi cauzează deseori avarii accidentale la funcţionarea corespunzătoare a companiei, diminuând producţia şi stocurile aferente. În acest context, viaţa angajaţilor este în pericol şi nivelul producţiei nu acoperă necesarul de consum intern.

Astfel, România importă energie la capacitate maximă din Ungaria, în timp ce preţul spot al curentului electric cotat la piaţa din Bucureşti pentru livrare a două zi, depăşeşte în fiecare zi din ultima săptămână noi maxime istorice în România şi este la cel mai ridicat nivel din UE.

CAZUL CFR CĂLĂTORI

Încurajaţi de „poveştile de succes” ale colegilor din Metrorex şi CEO, sindicaliştii şi angajaţii din CFR se gândesc să profite de anul electoral pentru a pune o presiune fără precedent pe Ministerul Transporturilor, aşa că aceştia cer salarii mai mari şi ameninţă cu greva! Potrivit unui comunicat al Confederaţiei Sindicale Naţionale „Meridian”, printre cerinţele sindicatelor se numără adoptarea de urgentă a Statutului Personalului Feroviar şi alocarea de fonduri europene pentru modernizarea parcului de trenuri CFR Călători.

De asemenea, pe lista revendicărilor se află şi numirea unui ministru al Transporturilor competent şi, nu în ultimul rând, creşterea salariilor angajaţilor (desigur, nu puteau să lipsească revendicările privind majorarea de salarii). Ia să vedem cum arată situaţiile financiare oficiale ale CFR Călători pentru ultimii patru ani (2014–2017), conform cifrelor ilustrate în tabelul următor:

jumătate din veniturile companiei sunt subvenţionate de către stat în fiecare an analizat. Fără acestea, compania înregistrează pierderi operaţionale între 65%–70%;

salariul mediu brut / angajat a crescut cu 50% în ultimii patru ani, de la 3.531 Lei (2014) la 5.110 Lei (2017), fiind cu aproape 50% peste media înregistrată la nivelul mediului de afaceri;

valoarea activelor corporale a scăzut de la 3,7 mld. Lei (2014) la 3,2 mld. Lei (2017), în contextul investiţiilor foarte reduse din ultimii ani.

Care sunt consecinţele lipsei de investiţii din ultimii ani?

Infrastructura de transport feroviar este învechită, majoritatea trenurilor sunt foarte vechi iar condiţiile de transport pentru majoritatea liniilor CFR nu sunt demne de o ţară civilizată membră a UE. Conform cifrelor oficiale publicate de companie, întârzierea totală a trenurilor CFR Călători din 2017 a fost de 4,5 milioane de minute (aproximativ 8,5 ani). Prin comparaţie cu 2016, întârzierile, în loc să scadă, au crescut cu mai mult de un procent. Ingrijorător este că de la an la an, întârzierile sunt tot mai mari. Compania de stat reuşise să imbunătătească situaţia în 2014, când întârzierile au scăzut la 2,22 milioane de minute. De asemenea, creşte numărul accidentelor cu trenuri deraiate din cauza infrastructurii deteriorate. Siguranţa pasagerilor CFR Călători este pusă în pericol, în timp ce călătoriile efectuate fără întârziere devin excepţii! În toţi aceşti ani, nu au fost acţiuni eficiente de combatere a fraudei interne, în condiţiile în care călătoria fără plata biletului este o practică curentă!

Imagine indisponibilă
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite